Fratii Kip -Jules Verne

 Les Frères Kip este un roman de Jules Verne apărut inițial în Le Magasin d'éducation et de récréation între 1 ianuarie și 15 decembrie 1902, apoi în volum pe 20 noiembrie același an

 Naufragiatii de pe Jonathan - Editura ErcPress, 2010

Traducator: Daniel Adrian Olaru

Cartea poate fi comandata de pe site-ul editurii ErcPress sau de pe alte site-uri ale librariilor online eventual si de la alte edituri. 

 

Calificativ: 8

Romanul a fost inspirat de o afacere judiciară de la sfârșitul secolului al XIX-lea: frații Rorique. Pe numele lor real Degrave, cei doi frați au fost judecați pentru acte de piraterie comise în Polinezia. Afacerea judiciară a ținut capul de afiș al cronicilor sfârșitului de secol, dând naștere unor reacții puternice în rândul intelectualității (cum a fost, de exemplu, cea a lui Émile Zola) prin îndoiala care a planat continuu asupra culpabilității lor, ei fiind condamnați pe baza mărturiei unui singur om, M. Mirey, de pe vasul pe care l-ar fi deturnat cei doi frați.

Frații Kip  este un roman de Jules Verne apărut inițial în Le Magasin d'éducation et de récréation între 1 ianuarie și 15 decembrie 1902, apoi în volum pe 20 noiembrie același an. 

Bricul James Cook face cabotaj în zona Pacificului cuprinsă între Noua Zeelandă și Tasmania. Doi dintre membrii echipajului, Flig Balt și Vin Mod, complotează să pună mâna pe bric și să îl ducă înspre insulele Solomon, transformându-l în vas de pirați. Pentru aceasta, recrutează marinari care să îi ajute în demersul lor, pregătind uciderea căpitanului Gibson și a marinarilor fideli acestuia.

Ocazia potrivită pentru a da lovitura decisivă nu se ivește, iar populația bricului sporește cu oameni care sunt de partea căpitanului. Astfel, la bord urcă fiul acestuia, Nat, armatorul vasului, Hawkins, precum și frații Kip, doi olandezi salvați dintr-un naufragiu.

Cu toate acestea, complotiștii nu se opresc din demersul lor și reușesc să îl asasineze pe căpitan în timpul unei escale. Fiind șef de echipaj, Flig Balt primește comanda navei de la armator, dar se dovedește incapabil să se descurce pe acest post și este înlocuit cu Karl Kip, marinar cu experiență. Balt se revoltă și este predat autorităților pentru nesupunere, dar Vin Mod îl ajută să scape, aruncând asupra fraților Kip acuza de a-l fi ucis pe căpitanul Gibson. Orchestrată cu grijă în cele mai mici amănunte, mișcarea lor îi prezintă pe cei doi ca fiind vinovați, ceea ce duce la condamnarea lor la muncă silnică pe viață.

In inchisoare comportamentul lor este exemplar castigandu-si respectul directorului inchisorii care incearca sa ii protejeze, acest fapt aducand asupra lor mania celorlalti prizonieri. O'Brien și Macarthy sunt doi irlandezi voinici, condamnati la puscarie pe viata pentru convingerile lor politice, cei doi facand  parte din miscarea feniana de eliberare a Irlandei. Cei doi ii apara pe cei doi frati olandezi. 

Colegii lor fenieni din Statele Unite ale Americii pun la punct un plan de evadare trimitand o nava la Hobart Town. Planul lor este aflat de fratii Kipp care insa nu il dezvaluie ajutandu-i pe cei doi sa evadeze, fugind si ei impreuna cu acestia in SUA. 

Aici insa nedorind sa fie niste fugari considerati cu atat mai mult vinovati datorita fugii lor se intorc la Hobart Town in Tasmania in puscarie. Acest fapt zdruncina convingerea oamenilor din oras in vinovatia lor numai ca nu exista dovezi care sa ii dezincrimineze. 

Dovada apare intr-un mod cu totul si cu totul surprinzator. Rudele maresc de pe poza facuta la locul asasinatului chipul capitanului Gibson si observa cu mare surprindere pe retina persoanei ucise chipul asasinilor acestuia. Nu erau fratii Kipp ci Flig Balt si Vin Mode, cei doi indivizi lipsiti de orice scrupule. 

Cei doi frati Kipp sunt astfel reabilitati si eliberati din inchisoare, fratele cel mare Karl Kipp preluand comanda bricului James Cook din partea armatorului Hawkins, cel care ii sustinuse permanent crezand in nevinovatia lor, iar fratele mai mic dezvolta afaceri de succes.


http://fansfro.blogspot.ro/2013/07/biografie-jules-verne.html