vineri, 25 octombrie 2013

Marti oamenii sunt sparti, miercuri oamenii sunt cercuri - Philip Jose Farmer

The Sliced-Crosswise Only-On-Tuesday World (1971)
New Dimensions 1 : Fourteen Original Science Fiction Stories (1971, ed. Robert Silberberg, publ. Doubleday)


Almanahul Anticipaţia 1984
Traducere Ion Doru Brana







Philip Jose Farmer b1918 -2009





     
    Calificativ: 9
    O idee nu atat de nastrusnica si imposibila cum pare la prima vedere ar putea imparti oamenii in functie de zilele saptamanii. O tema legata de managementul  timpului tratata intr-un mod insolit dar trebuie sa recunoastem ca ar fi ceva destul de posibil datorita cresterii explozive a populatiei. Combinata cu eterna tema a indragostirii la prima vedere si cu la fel de eterna tema a tradarii totul rezulta in dezvolatarea unei povestiri antrenante tipica sf ului american de calitate.
     

Actiunea este situata intr-un viitor in care datorita populatiei mari de pe Pamant s-a luat decizia ca oamenii sa fie impartiti pe zile, oamenii zilei de luni, marti si asa mai departe pana duminica. Intreaga viata avea loc astfel in aceeasi zi a saptamanii restul timpului fiind in stare de staza in asa numitele pietrificatoare. 
Eroul nostru, Tom Pym, este un actor care in urma unui incendiu trebuie sa isi schimbe locuinta si in noul imobil unde se muta vede in cilindrul zilei de marti o frumusete de fata de 24 de ani, actrita si ea, de care se indragosteste nebuneste la prima vedere.
Se gandi chiar sa nu intre in pietrificator la ora stabilita dar acest lucru era a doua infractiune ca si gravitate dupa omucidere. Vinovatii erau apoi pietrificati pe timp nedeterminat. Si astfel nu ar fi rezolvat nimic. 
Pentru ineput alese sa ii lase un mesaj inregistrat in care ii spunea ca a fost cucerit de frumusetea ei si ca fiind actrita ca si el, ba chiar lucrand in acelasi studio, o ruga sa ii lase cateva inregistrari cu ea pentru a vedea daca si talentul ii este pe seama frumusetii rapitoare. Stia ca pentru o actrita vanitatea frumusetii era intotdeauna un punct sensibil mai ales ca era si adevarat. 
Insa primeste un raspuns dur din partea lui Jennie Marlowe si anume ca nu e primul care ii lasa mesaje si ca da poate ca e frumoasa dar e si rezonabila, rationala si astfel de legaturi intre oameni din zile diferite sunt imposibile si numai cauzatoare de suferinta asa incat il ruga sa nu ii mai lase si alte mesaje.
Disperat depuse cerere de schimbare a zilei dar primi raspun negativ asa cum primeau majoritatea unor astfel de cereri. Era prea multa bataie de cap si in plus aparea un precedent periculos pentru ca mai apoi tot mai multi oameni ar fi vrut sa isi schimbe zilele fara motive serioase si la urma urmei ce motive serioase ar fi putut exista inafara unora ce puneau in pericol viata indivizilor.
Insa nu dezarma si relua cererea de data aceasta primind raspuns ca era nevoie de un referat critic de la un psihoindrumator care sa certifice ca ar fi fost mai fericit in ziua de miercuri decat in ziua de marti. Pana la urma obtine acest certificat si spera ca va putea fi aprobata cererea sa. Reuseste sa trezeasca si curiozitatea psihoindrumatorului fata de frumusetea acelei femei care ii putuse declansa asa o obsesie. Oricum psihoindrumatorul spunea ca problema este la el, ca este un hiperimaginativ, desi lui Pym ii placea sa creada ca are o fire poetica mai degraba. Psihoindrumatorul era de parerea ca oricum marile iubiri sunt cele  care nu pot fi consumate sau chiar mai rau in care persoana vizata este chiar inaccesibila, nu poate fi nici macar atinsa, nu poti nici macar sa te apropii pentru a vorbi cu acesta. Era chiar cazul de fata. Cunoscand persoana si traind impreuna cu aceasta apar apoi neintelegerile, conflictele, vezi defectele persoanei si in cele mai multe cazuri de iubirea initiala se alege praful. 
Oricum Tom Pym  recunostea ca poate e un pic ticnit dar toti marii oameni, marii inventatori fusesera asa: Cristofor Columb, james Watt, fratii Wright, Pasteur si atatia altii. Daca ei ar fi fost normali multe descoperiri si inventii nu ar mai fi existat. Si desi psihoindrumatorul ii spunea sa nu poate sa compare pasiunea pentru adevar a pionerilor stiintei cu dorinta egotica de a se casatori cu o anume femeie fie ea si foarte frumoasa. 
In plus ii spunea ca se poate expune unei mari deceptii femeia fiind atat de frumoasa probabil ca era si foarte curtata si ce il facea sa creada ca va avea succes in a-i cuceri inima si nu un dureros insucces care ii va aduce o mare suferinta. Concluzia doctorului fu aceea ca era nevrozat si ca daca mai ramanea in ziua de marti putea deveni un real pericol social. De aceea fu de acord sa il propuna pentru traiul in viata de miercuri. 
Trecura o primavara si o vara pana se efectuara toate aspectele administrative si in cele din urma primi aprobarea finala. Cei mai multi locatari se bucurau pentru el chiar dadura o mica petrecere inainte de aintra in pietrificatoare mai putin Mabel, o vecina din ziua de marti care il iubea si care nu putea accepta obsesia sa pentru frumoasa din ziua de miercuri. In cele din urma cobori si ea si ii ura toate bune si noroc in ziua de miercuri. Cand toti intrara in pietrificatoare pentru o saptamana numai el nu intra asteptand astfel ziua de miercuri. 
Dar spre mareea lui surpriza Jennie nu cobori din pietrificatorul ei. Innebunit intreba ce se intampla si afla ca Jennie se transferase si ea in ziua de marti pentru a-l cunoaste cu ajutorul unui psihoindrumator din ziua de marti, un tip cu mari relatii. Nu e greu sa ne dam seama cine era respectivul psihoindrumator. Marea greseala a lui Tom Pym fusese aceea de a-l duce sa o vada pe frumoasa sa si acesta se indragostise la randul sau de ea tragandu-i o  mare teapa, adica una de aceea cum isi trag permanent oamenii unii altora si din acest motiv e clar ca nu trebuie sa ai incredere in alti oameni si mai ales sa nu iti expui planurile tale altor persoane pentru ca acele persoane sa si le insuseasca cu nerusinare. 
Cum nu era permis decat un singur transfer intre zile..........

Dincolo de cinismul povestii, care reda un adevar profund uman: fii incorect si roade osul, este redata foarte bine si stupizenia ideii de iubire care se naste aparent fara motiv, de fapt fiind vorba de stimulul vizual care genereaza secretii hormonale rapide, pentru care omul e in stare de cele mai mari sacrificii si uneori e in stare sa  riste sa isi dea peste cap intreaga viata. 


Biografie: 
preluare de pe 
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Philip_Jos%C3%A9_Farmer
Philip José Farmer (n. 26 ianuarie 1918; d. 25 februarie 2009) a fost un scriitor american, faimos mai ales pentru romanele și povestirile sale science fiction și fantasy. Lucrările sale au fost traduse în douăzeci și una de limbi.
Celebritatea i-a fost asigurată de cele două serii de romane World of Tiers (1965–93) și Lumea Fluviului (1971–83). Este cunoscut pentru munca de pionierat în folosirea temelor sexuale și religioase, pentru fascinația față de eroii pulp și pentru operele scrise sub pseudonimul unor personaje fictive din alte cărți. Farmer a amestecat deseori lumi și personaje reale și fictive, alături de autori reali și falși, legând personajele de ficțiune laolaltă ca oameni reali, care au legături de sânge, cum se vede în lucrări ca The Other Log of Phileas Fogg (1973) și Doc Savage: His Apocalyptic Life (1973).
Criticul literar Leslie Fiedler îl compară pe Farmer cu Ray Bradbury, considerându-i pe amândoi "provinciali americani excentrici" ... care... "trec dincolo de limitele clasice ale formei science fiction-ului", dar îl găsește aparte pe Farmer pentru că "reușește să fie în același timp naiv și sofisticat în amestecul său ciudat de teologie, pornografie și aventură".


Farmer s-a născut în North Terre Haute, Indiana. În conformitate cu cele spuse de colegul său, Frederik Pohl, al doilea prenume l-a primit în onoarea unei mătuși, Josie.[2] Farmer a crescut în Peoria, Illinois, unde a absolvit Peoria High School. Tatăl său a fost inginer, șef al companiei electrice locale. Pe linie paternă, descinde din baronii Greystoke din prezent, fără a-i mai menționa și pe contele viking de Orkney, Thorfinn the Skull-Splitter și un co-rege al Dublinului de pe vremea vikingilor, Ivar the Boneless, și fratele acestuia Sigurd Snake-in-the-Eye. Cititor înrăit în copilărie, Farmer spune că a ales să devină scriitor în clasa a patra. A primit scrisori de recomandare pentru fotbal american și atletism de la Peoria High School și a devenit agnostic la vârsta de 14 ani. În 1941, la 23 de ani s-a câsâtorit, devenind tatăl unui băiat și al unei fete. A lucrat ca funcționar la o companie de tramvaie și la o fabrică de produse lactate, iar după antrenamentele de zbor din Al Doilea Război Mondial, a început să lucreze într-o oțelărie, la LeTourneau-Westinghouse. Și-a continuat studiile, dobândind o diplomă în literatura engleză la Bradley University în 1950.[3]
Primul succes literar al lui Farmer a avut loc în 1952, cu romanul The Lovers, care prezenta relația bazată pe sex dintre un om și un extraterestru. A câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai promițător tânăr autor" și, încurajat de acest lucru, și-a abandonat serviciul devenind scriitor full-time. Participând la un concurs, a câștigat premiul întâi, în valoare de de 4,000$, pentru un roman care conținea germenii seriei ulterioare Lumea Fluviului. Cartea nu a fost publicată, iar Farmer nu a primit banii, dovedind că succesul literar nu aducea neapărat cu sine și liniștea financiară. Farmer a părăsit Peoria în 1956, devenind referent tehnic la o întreprindere din domeniul apărării și spațiului, pentru care a lucrat 14 ani, locuind în Syracuse, New York, Ann Arbor, Michigan, Scottsdale, Arizona, Beverly Hills și Los Angeles, California. În timpul liber a continuat să scrie science fiction.[4]
A câștigat al doilea Hugo după publicarea nuvelei Riders of the Purple Wage (1967), o pastișă dupâ romanul Ulysses a lui James Joyce și, de asemenea, o satiră futuristică. Revigorat, Farmer devine din nou un scriitor full-time în 1969.[5] Odată cu mutarea înapoi la Peoria în 1970, intră în cea mai prolifică perioadă a carierei sale, publicând 25 de cărți în 10 ani. Romanul Înapoi la trupurile voastre răzlețite! (o rescriere a versiunii nepublicate care câștigase premiul întâi cu 20 de ani în urmă) îi aduce al treilea Hugo în 1971. Un roman apărut în 1975, Venus ieșind din valuri, creează o mare agitație în comunitatea literară și mediatică, fiind scris la persoana întâi de un anume “Kilgore Trout”, personaj fictiv care apare în câteva scrieri ale lui Kurt Vonnegut ca scriitor de science fiction subapreciat. Acest demers nu este pe placul lui Vonnegut, deoarece unii comentatori nu numai că sunt de părere că a fost scrisă chiar de el, dar o mai și apreciază ca fiind necesară completării operelor sale. Farmer a avut aprobarea lui Vonnegut de a scrie cartea, dar Vonnegut a declarat ulterior că a regretat gestul.
Farmer a avut atât admiratori, cât și detractori. Leslie Fiedler l-a numit "cel mai mare scriitor de science fiction dintotdeauna"[6] și a caracterizat abordarea liniei narative ca o “o plăcere gargantuelică de a înghiți întregul cosmos, trecut, prezent și viitor și de a-l vărsa înapoi”[7]. Isaac Asimov l-a lăudat pe Farmer ca fiind un "scriitor de science fiction excelent; de fapt, un scriitor mult mai abil ca mine...."[8] Dar Christopher Lehmann-Haupt l-a descris în The New York Times în 1972 ca “un muncitor plicticos din domeniul science fiction-ului”.[9]
Farmer a decedat pe 25 februarie 2009.[10][11] La data morții, el și soția lui, Bette, aveau doi copii, șase nepoți și patru strănepoți.

Teme literare


Sex

Scrierile lui Farmer implică deseori teme de sexualitate; unele dintre primele lucrări sunt notabile pentru impactul pe care l-au avut introducând această problematică în literatura science fiction.[12] Prima lucrare science fiction publicată (cu o mică excepție), nuvela The Lovers, i-a adus premiul Hugo pentru "Cel mai promițător tânăr autor" în 1953 și este considerată de către critică a fi povestea care a spart tabuul sexului în science fiction.[13] Asta l-a pus imediat pe Farmer pe harta literară.[14] Povestirea Strange Relations (1960) a fost un eveniment notabil al genului.[12] A fost una dintre cele trei persoane căreia Robert A. Heinlein i-a dedicat Străin în țară străină (1961), roman care explorează libertatea sexuală ca una dintre temele principale.[15] Mai mult, Fire and the Night (1962) este un roman mainstream despre o poveste de dragoste interrasială. În Night of Light (1966), el inventează o rasă extraterestră în care fiecare individ are o singură mamă și mai mulți tați. Atât Image of the Beast (1968), cât și continuarea sa, Blown (1969), explorează sexul în grup, călătoriile interplanetare și amestecul personajelor fictive ca Childe Harold cu oameni reali ca Forry Ackerman. În seria World of Tiers, el explorează tema complexului oedipian.

Religie

Scrierile sale conțin uneori și teme religioase. Iisus apare ca personaj atât în seria Lumea Fluviului (în nuvela "Riverworld", dar nu în romane, cu excepția unei mențiuni a morții sale în Labirintul magic) cât și în Jesus on Mars. Night of Light (1957, extinsă în 1966) îl poartă pe nu prea sfântul părinte John Carmody într-o odisee pe o lume străină în care forțele spirituale se manifestâ în lumea materială. În Flesh (1960) astronauții revin pe un Pământ mai bătrân cu 800 de ani, dominat de o religie păgână de adorare a unei Zeițe. Alte exemple includ povestirile "J.C. on the Dude Ranch", "The God Business", "The Making of Revelation, Part I" și romanele Inside, Outside (1964) (a cărei desfășurare poate fi considerată a avea loc în Iad sau nu) și Poarta (1973), între altele.

Eroi pulp

Multe dintre scrierile lui Farmer preiau personaje din ficțiune și istorie, cum se întâmplă în The Wind Whales of Ishmael (1971) - o continuare într-un viitor îndepărtat a cărții lui Herman Melville Moby-Dick, The Other Log of Phileas Fogg (1973) - care umple perioadele lipsă din romanul lui Jules Verne Ocolul Pământului în optzeci de zile și A Barnstormer in Oz (1982) - în care fiul adult al lui Dorothy, care e pilot, zboarâ accidental în Țara vrăjitorului din Oz.
A scris deseori despre eroii revistelor pulp Tarzan și Doc Savage. În romanul The Adventure of the Peerless Peer, Tarzan și Sherlock Holmes fac echipă împreună. Seriile lui Farmer Lord Grandrith și Doc Caliban portretizează personaje similare lui Tarzan și Doc Savage, în A Feast Unknown (1969), Lord of the Trees (1970) și The Mad Goblin (1970). Farmer a scris și douâ biografii contrafăcute ale celor două personaje, Tarzan Alive (1972) și Doc Savage: His Apocalyptic Life (1973), care pornesc de la premisa că ei se bazează pe oameni reali a căror viață e descrisă în cronicile originale și îi leagă genealogic de o serie de alte bine-cunoscute personaje fictive, într-o schemă cunoscută ca "Wold Newton family". Mai mult, Farmer a scris atât un roman autorizat despre Doc Savage, Escape from Loki (1991), cât și unul despre Tarzan, The Dark Heart of Time (1999). În romanul său din 1972 Time's Last Gift, Farmer explorează din nou tema lui Tarzan combinată cu călătoria în timp, folosind numele cu silabe inversate "Sahhindar" pentru erou (și inițialele TLG pentru titlu, ca și cod pentru "Tarzan, Lord Greystoke"). A mai scris Lord Tyger (1970), despre un milionar fără scrupule care încearcă să creeze un Tarzan real lăsând un copil să fie răpit și adus în fața acelorași întâmplări care l-au format pe Tarzan în cărțile originale.
În ciclul său istoric incomplet, Khokarsa — Hadon of Ancient Opar (1974) și Flight to Opar (1976) — Farmer portretizează "orașul pierdut" Opar, care joacă un rol important în saga lui Tarzan, în perioada gloriei sale ca și colonie a imperiului Khokarsa. Într-una dintre cărți este menționat un călător cu ochi verzi, în mod cert "Sahhindar"/Tarzan.

Pseudonime

Farmer a scris Venus ieșind din valuri (1975) sub numele Kilgore Trout, un autor fictiv care apare în operele lui Kurt Vonnegut. El intenționa să scrie mai multe dintre cărțile fictive ale lui Trout (mai ales Son of Jimmy Valentine), dar o neînțelegere cu Vonnegut a pus capăt acestor planuri.[16] În continuare, Farmer a scris o serie de cărți folosind pseudonimele unor "autori fictivi", în special pentru The Magazine of Fantasy and Science Fiction. Acestea sunt povestiri ale căror "autori" sunt personaje în alte povestiri. Prima povestire scrisă astfel a fost "a lui" Jonathan Swift Somers III (inventat de Farmer în Venus ieșind din valuri dar inspirat de una dintre vocile morților din Spoon River Anthology) și, ulterior, Farmer a folosit semnătura "Cordwainer Bird", un pseudonim inventat de Harlan Ellison pentru proiectele de film și de televiziune pe care dorea să le separe de persoana lui. Alte pseudonime îi includ pe Nick Adams, Leo Queequeg Tincrowdor, Paul Chapin, etc.

Premii, nominalizări și distincții


Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)