Titlu Original : The New World (2007). Al treilea volum din seria: The Age of Discovery Trilogy
A Secret Atlas (july 2007, Michael A. Stackpole, publ. Bantam Spectra)
In romana : O lume noua , Editura Nemira,2013
Traducere: Silviu Genescu
IN CURS DE APARITIE
O puteti achizitiona online de aici http://www.nemira.ro/nautilus-sf/lumea-noua--2198
Update: Puteti sa luati primele doua volume la 10 lei fiecare pentru ca in
curand apare si volumul 3 in sfarsit dupa ceva ani de asteptare. O puteti achizitiona online de aici http://www.nemira.ro/nautilus-sf/lumea-noua--2198
Calificativ: 10
Ceea ce nu ne lamureste prea bine autorul este cum anumite personaje cheie au uitat cine sunt, desi drumul reamintirii lor, ca fiind anumite personaje cheie istorice, este fascinant, precum si genealogia zeilor :cine sunt ei si cum au fost creati la randul lor. Dar trecand peste aceste aspecte cartile au un fir narativ bogat si plin de un suspans bine dozat, cu trimiteri foarte frumoase la anumite idei filosofice, chiar mistice, daca ne referim aici la principiile spirituale ale Fratiilor Spadasinilor, si chiar la folosirea conceptului de magie, atat utilizata fara discernamant, de catre Qiro Anturasi, printul Nelesquin si vanyeshi dar si pozitiv, creativ si chiar pentru salvarea altora chiar cu pretul sacrificiului propriu, ca in cazurile lui Jorim si Keles Anturasi.
Romanele trilogiei lanseaza in dezbaterea, chiar a personajelor, ideea pozitivitatii/negativitatii utilizarii masinilor, a robotilor, mai ales in razboi, ca unelte distructive, insasi lumea fiind pusa in pericol atat in trecut si iar in prezent; ceea ce in carte este numita Urgia este o utilizare fara discernamant a magiei, adica a tehnologiei pusa in slujba distrugerii si nu a crearii si sprijiniri vietii. Aceasta idee ne aduce in actualitatea dureroasa a lumii noastre si la fel imposibilitatea stapanirii conflictelor ce pot avea o dezvoltare distructiva teribila
Dincolo de organizarea socio-politica de ev mediu descrierea fortei birocratiei ne aduce in actualitate iarasi, birocratia naleniana fiind un centru de putere paralel, ascuns.
Ambitia nemasurata a unor personaje ne-ar face sa credem ca in perioada moderna acest lucru a fost eliminat in cele mai multe cazuri de forta ratiunii, fapt fals, deoarece a fost inlocuit de ambitia marilor concerne economico-financiare suprastatale, internationale, in fatacaror interese nu poate sta nimeni. Lumea noastra a inlocuit razboaiele clasice cu razboiul de tip economic, in care subjugi economico-financiar pe cei mai slabi, profitand si de tradatorii din cadrul lor care vand si ultimele resurse. De aceea putem spune ca avem o situatie a unei Noi Ordini Mondiale careia nimeni nu i se poate opune. Astfel un Ev Mediu romantat pare de preferat unei societati robotizate economico-financiar, incare orice tinde sa fie controlat pana in cele mai mici amanunte. De aceea, va propun sa evadam in lumea romantata a aventurilor din trilogia Marilor Descoperiri, pentru ca, aici macar, mai putem avea parte de surprize si rasturnari de situatie.
Al doilea roman al trilogiei Marilor Descoperiri, HARTILE PREVESTITOARE se termina cu
moartea lui Jorim si renasterea lui in ceruri ca Zeul Dragon al Curajului, Wentoki care s-a sacrificat pentru a-i salva pe cei iubiti, amentzultli si membrii expeditiei sale de la moarte,
aducerea aminte de catre Maestrul Moraven Tolo a faptului ca este marele luptator Virisken Soshir, seful garzii imperiale, care il oprise acum 700 de ani pe Printul Nelesquin, omorandu-l.
Acesta a reusit sa respinga un prim atac al durranilor asupra fortaretei din munti dintre Erumvirine si Nalenyr, Tsatol Deraelkun.
fuga lui Keles Anturasi de trupele venite sa il salveze din capitala Deseironului, Felarati, trupe trimise de unchiul sau Qiro Anturasi si mai ales descoperirea puterilor magice de catre acesta
descoperirea de catre Ciras Dejote si Borosan Gryst a ascunzatorii vannyeshilor fideli Printului Nelesquin dar si a sanctuarului Imparatesei Cyrsa si a eroilor ei, ambele situate in adancul Ixylului. Ciras Dejote isi aduce aminte ca si el este un stravechi luptator, si anume vannyeshul morythian Jogot Yirxan, care il ucisese pe seful garzii imperiale Virisken Soshir. Acest lucru ii provoaca multa durere lui Ciras deoarece acesta nu era nimeni altul decat Maestrul Moraven Tolo, pentru care el are un respect puternic.
Borosan Gryst stia insa de existenta Imparatesei Cyrsa in insasi capitala Imperiului, Moriande si le trimite codul secret luptatorilor eroi sa se intoarca in capitala pentru a apara Imperiul de ambitiile Printului Nelesquin, care datorita magiei era readus la viata si era mai hotarat ca oricand sa preia tronul imperial chiar cu pretul distugerii si trecerii prin foc si sabie a intregului Imperiu.
El este ajutat in acest demers de catre Qiro Anturasi, care in fapt vizeaza obtinerea stapanirii lumii pentru el insusi, nestiind ca este manipulat magic din umbra de Tatal tuturor zeilor si a tuturor fiintelor, Zeul Creator Neessagafel, care doreste sa distruga lumea si sa creeze una noua cu un nou Imperiu Viruk, noii sai favoriti, ceea ce le rezerva oamenilor statutul de sclavi.
Aceasta implica si distrugerea celor 9 zei , copiii sai dar Neesagafel nu are nici un gand sa ii crute.
cucerirea capitalei imperiale, Moriande de catre printul Deseirionului, Pyrust si incercarea lui de a il ucide pe Printul Cyron al Nalenyrului, zadarnicita de catre Doamna de Jais si Jad, care este insasi Imparateasa legendara Cyrsa.
Al 3 lea roman al trilogiei Marilor Descoperiri : O lume noua
Daca in primele romane autorul a ales sa dezvolte fiecare fir narativ in cate un capitol, in ultimul roman al trilogiei autorul apeleaza la intersectarea firelor narative in cadrul aceluiasi capitol. Si mai ales ca l-am citit in engleza (nefiind tradus in limba roman, desi primele volume ale trilogiei au fost traduse la editura Nemira in 2007 si 2008- RUSINE editurii Nemira pentru magaria asta) m-a zapacit de tot imbinarea firelor narative fara nici un avertisment.
Unii cititori au criticat acest aspect pe forumurile internationale cat si faptul ca romanele dezvolta o mare cantitate de actiune intr-un spatiu relativ restrans, actiunea avansand uneori galopant. Actiunea din aceste 3 romane ar fi putut fi usor extinsa in 6-7 volume.
Pe mine nu m-a deranjat acest aspect, fiecare autor alegand varianta narativa dupa cum considera.
Primul fir narativ: Calatoria lui Ciras si Borosan in Ixyll
Actiunea celui de al treilea roman al seriei debuteaza in Voraxan, sanctuarul luptatorilor eroi ai Imparatesei Cyrsa din Ixyll. Sanctuarul este precum un rai al eroilor iar pe Ciras il incearca un sentiment de rusine si culpabilitate in ideea de a-i trezi din nou la viata pe acesti oameni care trecusera deja prin iadul Urgiei, pentru a fi prinsi iar intr-o batalie crunta.
Ciras afla ca imparateasa este Doamna de Jais Si Jad si este foarte surprins deoarece se astepta, conform legendelor, sa fie o femeie extrem de puternica si impozanta, desi si Doamna de Jais si Jad era o mistica in arta ei, avand o varsta de mai multe sute de ani desi isi pastra tineretea infatisarii.
O alta surpriza o are Ciras cand aude ca sunt doar vreo 250 de razboinici si se intreaba cati au suferit marii batalii descrisa in legende. Vlay Laedhze ii spune ca au supravietuit marii batalii doar putin peste 400 de luptatori doar. Dar cei 250 ramasi sunt insa mistici, mari maestri ai artei sabiei, nu niste luptatori oarecare.
Insa si printul Nelesquin are de partea lui vannyeshii ceea ce echilibra situatia.
Vlay Laedhze completeaza si ii spune ca una sunt cele spuse de legende si alta e realitatea. In realitate nu a fost o victorie rasunatoare ci de abia scapasera cateva sute de oameni cu viata. Fusese o batalie foarte echilibrata nici una din tabere nereusind sa se impuna clar, desi in cele din urma, prin moartea Printului Nelesquin si retragerea hoardelor turasynde se poate spune ca victoria fusese de partea armatei imperiale.
Intrebandu-se cum vor ajunge in timp util in capitala imperiala Ciras are o alta supriza : Caii Mecanici, practic niste roboti, atat de urati de Ciras. Insa viteza lor de deplasare si forta in lupta erau niste avantaje decisive. Cat despre onoarea folosirii unui astfel de mecanism Ciras primeste un raspuns simplu: folosim orice ne-ar ajuta sa supravietuim, nu este un razboi obisnuit ci un razboi de supravietuire.
Ciras isi mentine ideile ca dispozitivele artificiale pun in pericol pacea si viitorul oamenilor datorita fortei lor mari de distrugere care nu se bazeaza pe nici un simt moral si al responsabilitatii, si in plus cu bani multi oameni cu interese negative ar putea cumpara astfel de dispozitive pe care sa le foloseasca apoi pentru a-si implini planurile malefice.
Profitand de pregatirile pentru plecare si de timpul necesar ca Borosan Gryst sa aduca modificari cailor mecanici, Ciras si Vlay Laedhze au o discutie in care Vlay ii spune lui Ciras ca intr-adevar prin ideile sale ii aduce aminte de Jogot Yirxan, cel ale carui sabii le purta. Pornind de la aceasta discutie Ciras ii povesteste viziunile sale si afla ca Jogot de fapt nu tradase Imperiul ci devenise vannyesh pentru a fi spionul imparatesei in tabara lor si ca el ar fi fost cel care ar fi desconspirat planurile vannyeshilor de alianta cu turasynzii catre imparateasa ceea ce a dus la atacarea si masacrarea vannyeshilor de catre Virisken Soshir. Atunci fusese omorit de catre Virisken printul Nelesquin si doar in jur de 100 de vannyeshi scapasera cu viata.
Ii spune lui Vlay ca intelege aceste aspecte care concorda cu amintirile sale dar singurul lucru pe care nu il intelege este de ce aplicase o lovitura mortala pe la spate unui luptator imperial, daca erau in aceeasi tabara. Ii descrie lui Vlay simbolul de pe armura luptatorului si acesta ii spune ca acel simbol era al lui Virisken Soshir insusi, conducatorul armatei imperiale, seful garzii imperiale si amantul si printul regent al Imparatesei Cyrsa. Cum insa Jogot Yirxan era agentul secret al Imparatesei acest lucru era de neinteles insa Vlay ii explica faptul ca ambii frati, Printul Nelesquin cat si Virisken Soshir erau firi extrem de ambitioase, cu aspiratii imense. Imparateasa s-ar fi folosit de forta lui Virisken Soshir pentru a-l opri pe Printul Nelesquin, oferindu-i in schimb titul de print regent, dar asa cum ea insasi il omorase pe imparat si se proclamase Imparateasa, la fel de bine Virisken Soshir o putea omori pe ea si sa se proclame Imparat. Pentru a preintampina acest pericol ea l-a desemnat pe agentul ei secret sa il asasineze pe Virisken Soshir. Insa daca Virisken Soshir il ucisese pe Printul Nelesquin in lupta dreapta, Jogot Yirxan ii daduse lovitura mortale lui Virisken pe la spate, intr-un mod total lipsit de onoare care il face pe Ciras Dejote sa fie foarte rusinat fata de Maestrul sau Moraven Tolo, cel care se presupunea ca fusese insusi Virisken Soshir. Dar Virisken Soshir cel descris de Vlay Laedhze nu pare a fi deloc acelasi om cu Maestrul Moraven Tolo, Virisken fiind ambitios si orgolios, pe cand Maestrul Moraven Tolo era un om moderat si plin de intelepciune.
In cele din urma pregatirile fura terminate si pornira la drum insa chiar de la inceput au parte de infruntare cu trupele turasynde pe care insa le inving fara mari probleme.
Al 2 lea fir narativ : Evadarea lui Keles Anturasi impreuna cu Printesa Jasai, si reunirea sa cu virukul Rekerafi si Tyressa
Dupa lupta de la fortareata Tsatol Pelyn, refacuta de Keles prin puterile sale magice, Tyressa ii marturiseste ca primise ordin de la Printul Cyron sa il ucida daca era in pericol de a cadea in mainile Printului Pyrust.
Dar Tyressa ii marturiseste ca nu a putut face acest lucru incalcand astfel juramintele ei de keru.
Tyressa ii spune ca o relatie intre ei este imposibila dat fiind statutul ambilor, ea in serviciul Coroanei Imperiale iar el in serviciul familiei sale. Ii sugereaza faptul ca singura sansa de a scapa din cusca in care il tine sclav unchiul sau este casatorirea cu Printesa Jasai, deoarece devenind Print Consort de Helosunde ar fi putut negocia altfel libertatea sa.
Apoi Keles are o viziune in care comunica cu unchiul sau Qiro si vede ce a facut unchiul sau in Anturasixan si si cum a creat viata din nimic. Dar Rekarafi ii spune ca unchiul sau este foarte periculos deoarece daca poate crea viata din nimic la fel poate transforma viata in nimic.
Intrebat de Rekarafi care este mecanismul magiei sale Keles ii explica faptul ca el nu isi impune vointa asupra pamantului pe care il modifica ci doar aduce lucrurile la starea cea mai buna, mai normala, mai armonioasa. De exemplu reusise sa reconstruiasca fortereata Tsatol Pelyn in forma in care fusese aceasta in zilele ei bune.
La fel Keles observa ca are puterea de a modela cu ajutorul elementelor naturii. Cat despre transformarea oamenilor aceasta se putea realiza doar in ideea potentialitatii oamenilor respectivi, a ceea ce puteau realmente sa devina pe baza talentelor si muncii lor. Nu intervenea nimic negativ in acest fel de magie care nu distorsiona astfel realitatea. Este un fel de magie care se bazeaza pe magia intrinseca a lucrurilor nu pe creearea unei forme exterioare, straine, un fel de a folosi ce ai la dispozitie, de a curge cu raul nu de a incerca sa il controlezi, transformi in altceva sau sa il abati de la destinul sau de rau.
Intre timp reusesc sa treaca din teritoriul deseian in cel helosundian unde ii asteapta o surpriza extrem de neplacuta. Pe langa vestea ca Printul Eiran este mort sunt arestati de trupele helosundiene si Printesa Jasai urmeaza sa fie judecata pentru crima de a se fi casatorit cu Printul Pyrust, de parca ar fi avut de ales, si mai ales de a da nastere unui copil, fiu al dusmanului. Pedeapsa era clar: spanzuratoarea si nici faptul ca era insarcinata nu parea a conta.
Din pacate Keles are parte de batai crunte si tortura datorita faptului ca era privit ca un magician si oamenii simpli si prosti se temeau ca dracul de tamaie de asa ceva. Astfel desi magia lui salvase vieti acest lucru nu conta deloc in fata creaturilur rudimentare care ii capturasera.
Afland ca soarta lui Jasai era pecetluita Keles isi aduna ultimele forte si realizeaza o magie folosind apa din temnita pentru a inneca paznicii si a farama usile. Cand sa iasa din temnita da nas in nas cu virukul Rekarafi si Tyressa care venisera sa ii salveze. Si nu erau singuri ci insotiti de Printul Eiran care scapase si el de condamnarea la moarte evadand pe cand adversarii petreceau. Chiar si din oamenii salvati erau prezenti astfel ca erau o o trupa destul de consistenta si greu de infruntat.
Al 3 lea fir narativ : Lupta Armatei Imperiale cu fortele printului Nelesquin - Tabara Imperiala
Printului Pyrust nu ii vine sa creada ca a ajuns la un pas de tronul imperial si destinul ii joaca o festa chiar in ultima clipa. De aceea ii si spune Doamnei de Jais si Jad ca ii va omori pe amandoi si ca nu poate fi prostit ca ea e imparateasa Cyrsa cand toata lumea stie ca este doar o curtezana, vestita ce e drept. Dar, in timp ce se indrepta spre printul Cyron pentru a-i lua capul, Doamna de Jais si Jas isi folosi puterile magice, jaedun, si il ingenuncheaza pe Printul Pyrust la picioarele ei in fata tronului. Fiind o mistica arta controlului psihic nu mai avea nici un secret pentru imparateasa, rafinata timp de atatea secole.
In plus ea singura recunoaste ca timp de secole a platit cu bani grei menestrelii si barzii sa cante despre ea ca despre o puternica luptatoare, conducatoare a armatei in razboiul contra turasynzilor, ea in realitate nefiind decat o sotie neoficiala a imparatului, fosta curtezana.
Printul Pyrust o intreaba de ce nu l-a ucis si imparateasa ii raspunde ca ea nu distruge oamenii care pot fi utili Imperiului, mai ales in lumina invaziei din Erumvirine. Le spune ca il va insarcina pe Printul Pyrust cu conducerea trupelor si Printul Cyron va fi administratorul Imperiului.
Printul Pyrust intreaba cine conduce armata invadatorilor si afla ca Printul Nelesquin, despre care se presupune ca murise in urma cu mai bine de 700 de ani. Imparateasa Cyrsa ii spune ca datorita magiei dezlantuite in acele taramuri, Printul Nelesquin a reusit sa invie din morti, desi nu intr-o forma cu totul umana.
Al 4 lea fir narativ : Tabara Printului Nelesquin
Printul Nelesquin intra in Kelewan, capitala Erumvirinei, cu armata sa, in regatul al carui print era pe vremuri. Keerana il intampina cu vestea ca Gatchin a esuat in incercarea sa de a cuceri fortareata Tsatol Daerelkun, pierzandu-si chiar viata intr-un duel cu cel numit Moraven Tolo.
Printul Nelesquin ii povesteste ca pe vremuri chiar el a fost infrant o data in aceleasi locuri de acelasi om.
O numeste pe Keerana generalul armatei sale si ii cere sa fie mult mai atenta in atacarea fortaretei care va pica datorita numarului mic de aparatori si a celui mare de atacatori. Totul era sa nu se lanseze in actiuni nesabuite precum Gatchin. In plus Printul Nelesquin ii prezinta Keeranei noii monstri pe care ii crease pentru a dobori fortareata Tsatol Deraelkun.
Al 5 lea fir narativ : Reintruparea in forma fizica a Zeului dragon Wentoki ca Jorim, intemnitarea sa in cele 9 iaduri si lupta sa de a iesi din ele
In al 9 lea rai, Jaidanxan, Wentoki, zeul dragon, se intalneste din nou cu sora sa Tsiwen, zeita inteleciunii, cu Grija, zeul mortii, si cu Chado, zeul tigru al umbrelor.
Ei ii explica faptul ca tatal lor, Neesagafel, i-a creat pe ei cei 9 si rasa viruka, facuta sa domine lumea. Oamenii au fost creatia comuna a celor 9 zei si fiecare in parte a mai creat cate ceva, de exemplu Wentoki a creat rasa fennych, singura rasa capabila sa omoare un viruk in lupta dreapta. In plus Neesagafel i-a invatat magia pe viruki, dar spionandu-l Wentoki a invatat si a transmis magia si oamenilor, devenind astfel cel mai iubit zeu al oamenilor.
Daca la inceput oamenii au fost sclavii virukilor Urgia a distrus Imperiul Viruk si in plus acestia au devenit infertili astfel ca, desi traiau sute de ani nu mai erau un pericol pentru rasa umana. De aceea Neesagafel vrea sa distruga si sa recreeze lumea fara cei 9 zei copii ai lor si sa redea virukilor puterea de alta data.
Neesagafel a observat ca virukii erau superiori celor 9 zei si in plus daruise acestoara prea multa putere, pe care uniti toti 9 ar fi putut sa o foloseasca contra lui ca sa il invinga. De aceea de frica si pentru a nu mai imparti puterea a luat decizia de a distruge si recreea lumea.
Wentoki ii intreba de unde stiau de acest plan si Chado ii spuse ca tatl lor hotarase sa aleaga 9 viruki care sa ii inlocuiasca pe ei in noua lume creata, dar unul din cei 9, Talrisaal, il adorase in tinerete pe Wentoki, si acesta il salvase de la moarte. De aceea Talrisaal ii spusese lui Wentoki peste ani de planul lui Neesagafel.
Astfel uniti l-au putut ataca prin surprindere si desi nu il putusera distruge complet il inchisesea in cel mai adanc iad, al 9 lea iad.
Insa in momentul in care Qiro Anturasi reusise sa creeze prin magie un nou continent unde atrasese sufletul nepoatei sale Nirati care fusese ucisa, acolo fusesera atrase si alte suflete care scapasera mortii, precum Printul Nelesquin si insusi Neesagafel, tatal zeilor, nu mai putea fi tinut mult timp in temninta celui de al 9 lea iad deoarece puterile lui erau in crestere si in curand ar fi putut sa se elibereze singur.
Primitand sa se mai gandeasca daca o va ucide pe Nirati pentru a pune lucrurile in ordinea lor normala, Jorim nu se poate impaca deloc cu aceasta idee fratricida. Desi este un zeu simte aceleasi sentimente puternice de iubire fata de familia lui pamanteasca. Tsiwen, zeita intelepciunii, ii da alta idee, aceea de a-l convinge pe Grija, zeul mortii, sa il reinvie in acelasi corp, si sa incerce sa il opreasca pe Qiro Anturasi din opera lui distructiva.
Jorim este prins intr-o dilema dureroasa: pe de o parte nu poate accepta distrugerea intregii lumi cu toti oamenii pe care ii iubeste, dar, in acelasi timp, nici nu poate concepe sa o omoare pe Nirati, cu propriile maini. Ar fi preferat sa se sacrifice el insusi decat sa faca o alegere intre cele doua variante.
Ii prezenta lui Grija ideea sa si ii spuse ca asta era singura cale pentru a patrunde in Imperiul pamantean al lui Qiro Anturasi, acela de a fi nou viu si in trupul lui Jorim. Numai pe Jorim l-ar fi primit Qiro in Imperiul sau Anturasixan. In fata acestor argumente Grija este de acord in cele din urma.
Ceea ce nu stiu ceilalti zei este ca Grija este pe punctul de a-i trada si de a se alia cu tatal lor, Neesagafel, daca acesta este de acord sa imparta cu el stapanirea lumii, intre virukii creati de el si antsalii, oamenii soparla creati de Grija, cei invinsi de oameni cu ajutorul zeului Wentoki.
Al 6 lea fir narativ: Tsatol Daerelkun ....Armata condusa de Virisken Soshir
Dupa ce maestrul Moraven Tolo isi aduce aminte de faptul ca el a fost seful garzii imperiale, Virisken Soshir si dupa ce isi revine cu greu datorita ranilor capatate in lupta cu generalul armatei durrane, Gatchin, singurul aspect care ii e inca neclar este identitatea celui care l-a omorat aproape, rana in urma careia isi pierduse memoria.
Virisken Soshir stie ca fortareata Tsatol Deraelkun nu va putea rezista si unui al doilea atac, mai ales ca trupele dusmanilor fusesera completate si se adaugasera si noi monstri si masini de lupta. Metoda aleasa de Keerana a fost nu o abordare directa ci o incendiere folosind noile masini de lupta si de abia apoi atacul propriu-zis.
Insa Virisken Soshir si cu luptatorii sai scapa prin tunelurile din adancul fortaretei care strapungeau muntele pana in cealalta parte.
In continuare firele narative legate de armata condusa de Printul Pyrust, la care se adauga fortele eroilor si ale lui Virisken Soshir plus cele naleniene ale contelui Vroan si ale lui Cyron si cele helosundiene se unesc intr-o unica si mare batalie. Separate raman numai firele narative legate de Keles Anturasi care se va intoarce in cele din urma in capitala Moriande spre a ajuta contra asediul.
Doar destinul lui Jorim va fi unul separat si diferit de marea lupta in care vor fi implicate toate celelalte forte si eroi ai cartii.
Trupele scapate din incercuirea fortaretei Tsatol Deraelkun se intalnesc in campiile de la Tsengui cu trupele imperiale ale Nalenyrului, cele naleniene ale Contelui Vroan, cele helosundiene si cele deseiene, toate conduse de Printul Pyrust al Deseirionului.
Afland despre faima lui Virisken Soshir, un mare luptator din Vremea Urgiei, care dobandise apoi si abilitatile de Mare Maestru si Mistic, jaedun, Printul Pyrust se bucura ca are un om atat de bine pregatit. Discutand cu Virisken Soshir despre dispunerea trupelor pentru batalie acesta ii spune ca batalia va fi pierduta deoarece nu au suficienta forta sa faca fata imensei armate a Printului Nelesquin. Dar ordinul imparatesei acesta fusese, batalia trebuia data pe campiile de la Tsengui. Dupa mai multe dezbateri Printul Pyrust hotaraste sa dea lupta dupa cum stabilise imparateasa dar pregateste o trupa inseamnata condusa de Virisken Soshir care sa plece spre capitala Moriande dinaintea luptei, pentru ca, in cazul unei infrangeri, sa pregateasca apararea capitalei imperiale. Astfel Virisken Soshir va avea prilejul de a se intalni cu vechea sa amanta imparateasa.
Afland ca imparateasa este Doamna de Jais si Jad lui Virisken Soshir ii revin amintirile legate de aceasta, inca de pe vremea cand era o simpla curtezana pe nume Paryssa. Chiar el o dusese cadou imparatului si aceasta stiuse sa se faca placuta datorita spontaneitatii si talentelor sale. Dupa moartea imparatului devenisera amanti si Virisken Soshir preluase comanda armatei imperiale si ii atacase pe vannyeshi, ucigandu-l pe fratele sau vitreg, mostenitorul legitim al tronului, Printul Nelesquin. Insa Virisken Soshir nu isi aminteste cine l-a ranit mortal asa ca nu banuie ca fosta lui iubita, imparateasa este in spatele acestei lovituri marsave.
Intre timp in al 9 lea rai, Jaidanxan, zeita Tsiwen ii da o veste buna zeului Wentoki, si anume faptul ca l-a convins pe Grija, zeul mortii, sa fie lasat sa reinvie tot in trupul lui Jorim Anturasi, spre a incerca sa il opreasca pe unchiul sau Qiro Anturasi, care era sub influenta tatalui zeilor, Neesagafel.
Cand aparu Grija Wentoki il intampina si ii spuse sa il readuca la forma sa umana cat mai repede. Ceea ce nu stie Wentoki este faptul ca Grija se aliase cu Neesagafel si il eliberase in schimbul promisiunii acestuia ca va fi primul dintre zeii noii lumi. Dar dupa eliberarea sa acesta nu isi respectase promisiunea si il intemnitase in al 9 lea iad, Wangaxan, pe Grija si ii luase forma cu care aparuse in fata lui Wentoki. Ii reda forma umana lui Wentoki dar il intemniteaza in al 9 lea iad alaturi de grija. Grija ii povesteste tot ceea ce s-a intamplat.
Despre al 9 lea iad se spunea ca era aproape imposibil si pentru un zeu sa evadeze de acolo, cu atat mai mult pentru un om.
Intre timp in al 9 lea iad se intoarce si Neesagafel pentru a-i rade in nas lui Wentoki. Ii spune ca nu are nici o sansa sa evadeze. Intrebat de Wentoki de ce vrea sa isi omoare copiii, Neesagafel, zeul viruk, ii spune ca primii zei au fost primele lui creatii, dar imperfecte, de care nu e prea mandru. Singurul de care e mandru cu adevarat este al 9 lea zeu creat adica Wentoki, insusi, care a fost creat dupa chipul si asemanarea sa ca si puteri. Ii spune ca nu era in planurile sale ca sa il distruga si pe el ci doar pe zeii ceilalti mai imperfecti. Insa dincolo de asemnarea mare dintre ei exista si o mare diferenta si anume faptul ca Wentoki a fost inzestrat cu o anume insusire: Compasiunea. Astfel se explica de ce el incercase sa salveze oamenii din sclavia virukilor si chiar isi riscase si chiar dase viata in cele din urma pentru salvarea si binele lor.
Apoi Neesagafel ii sfasie abdomenul cu ghearele sale de viruk scotandu-i intestinele lasandu-l prada unei morti lente si dureroase. In fiecare zi Neesagafel continua sa il tortureze pe Wentoki cu o mare cruzime, avand grija ca acesta sa fie constient pentru a putea simti toata durerea aproape insuportabila pe care i-o provoca chiar tatal sau.
Batalia de pe campiile de la Tsengui se termina intr-un lac de sange in mlastini. Numarul mai mare al adversarilor a facut diferenta desi trupele unite ale imperiului au luptat cu mare eroism. Inainte de a porni spre capitala Moriande Virisken Soshir il zareste pentru ultima oara pe Printul Pyrust cum se arunca in lupta in fruntea trupelor sale. Orice se putea spune despre Printul Pyrust dar nu ca nu avea curaj.
Printul Nelesquin nici macar nu participa la baalie lasandu-si generalul , pe Keerana sa conduca luptele. In cele din urma Printul Pyrust este luat prizonier si dus in orasul Kelewan, capitala regatului sau, Erumvirine.
Printul Nelesquin incearca sa il atraga pe Printul Pyrust de partea sa, practic astfel Printul Pyrust venea cu regatele Deseirion si Helosunde, iar Printul Nelesquin cu Erumvirine si celelalte 5 regate supuse deja. Nalenyrul ramanea singur doar cu Moriande, vechea capitala imperiala.
Insa printul Pyrust il zgarie pe obraz pe Printul Nelesquin cu un inel otravit nestiind insa ca acesta este doar o fantoma, nu un om in carne si oase care sa poata fi omorit. Imediat printul Pyrust este omorat. Dar a murit ca un luptator adevarat ce incercase sa isi invinga dusmanul pana in ultima clipa.
In aceeasi zi in Kelewan vin vannyeshii in numar de 72, dar nici unul nu mai aduce a fiinta umana, ei sunt doar niste schelete carpite cu diverse metale. Unii aveau trupuri de scorpioni sau de alte insecte, altii nu erau mai mari decat niste caini de companie.
Keles Anturasi dupa evadarea din temnita din Vallitsi raceste foarte puternic si in plus ranile de la maini i se agraveaza, ceea ce ii ingrijoreaza pe insotitorii sai. Mai grav era faptul ca fiind urmariti nu puteau sa opreasca aproape nici o clipa pentru a-l ingriji pe Keles. Nici macar un ceai fierbinte nu puteau sa ii faca. Keles culegea plante medicinale de pe drum si le mesteca in speranta ca il vor ajuta. Nimeni nu avea curaj sa ii adaposteasca din cauza trupelor ce ii urmareau. Incetul cu incetul Printul Eiran directiona grupul spre districtul Zyarat Hills, unde copilarisera el si Jasai, sperand ca acolo vor putea fi ajutati de unii nobili care ii cunosteau. Pentru a nu fi ajutati de oameni consilierii helosundieni raspandisera zvonuri despre faptul ca Keles era un vrajitor periculos.
In cee din urma sunt ajunsi de trupele trimise de consiliul helosundian conduse de Ieral Scoan, care nu erau altceva decat niste supusi ai Printului Pyrust. Primisera ordin de la acesta sa ii prinda pe fugari si in primul rand pe soata sa Jasai si pe cartograful Keles Anturasi. Printul Eiran pentru a-i salva se decide sa lupte in duel cu Ieral Scoan dar acesta era mult mai bine pregatit in arta sabiei. Oricum Ieral Scoan ataca pe neasteptate incercand sa ii taie capul Printului Eiran insa intervine un luptator surpriza, Ciras Dejote, care afland ca prietenii sai sunt in pericol patrunsese in Helosunde pentru a-i salva.
Moartea lui Ieral Scoan nu mai era decat o chestiune de zeci de secunde in fata lui Ciras Dejote.
Dupa omorarea lui Ieral Scoan Ciras il analizeaza pe Keles si obsrrva stare aproasta in care se prezenta acesta.
Vorbind cu virukul Rekarafi ii povesteste acestuia prin ce aventuri au trecut si cum au gasit sanctuarul Imparatesei, Voraxan si tinutul subpamantean Tolwreen al vannyeshilor, si mai ales faptul ca imparateasa deja nu mai era in Voraxan de multa vreme. Ii spune ca si Maestrul sau, Moraven Tolo pare a fi un alt personaj din vechime si Rekarafi ii confirma ca intr-adevar Moraven era cel cunoscut sub numele de Virisken Soshir, seful garzii imperiale. Ciras ii spune ca in trecut el fusese Jogot Yirxan si ca il lovise miseleste pe la spate pe Maestrul sau si ca se simte foarte vinovat, dar Rekarafi ii puncteaza foarte bine faptul ca pe atunci nu era maestrul sau, deci nu trebuie sa se simta ca si cum ar fi incercat sa isi ucida maestrul.
Dupa cateva saptamani de calatorie ajung cu totii in capitala imperiala Moriande unde Keles este ingrijit de mama sa, Siatsi, o specialista in plante de leac. Leacurile folosite de aceasta il pun repede pe picioare pe Keles spre bucuria tovarasilor sai de drum.
Cand isi revine mama sa il pune la curent cu ceea ce se intamplase: moartea Majiatei, moartea sorei lui Nirati, disparitia bunicului sau Qiro Anturasi. Cand Keles ii spune ca atat bunicul cat si sora sa geamana, Nirati, nu sunt morti, mama sa nu il crede banuind ca inca delireaza de la boala. Vazand ca nu o poate convinge Keles nu mai insista.
Apoi o intreaba daca a aflat de puterile sale magice si aici mama sa iar este circumspecta. Keles ii spune ca magia sa nu este asemanatoare cu aceea a unui vannyesh si asa cum ea este o vindecatoare punand trupul in ordine asa cum este normal sa fie la fel si el aduce lucrurile in starea lor normala si atat.
In timpul discutiei vine Tyressa sa il vada si Keles se amuza da faptul ca mama sa imediat si-a dat seama de sentimentele acesteia fata de el chiar daca i se adresa protocolar.
Intre timp in Anturasixan Qiro Anturasi innebuneste de tot fiind cuprins de ura si dorinta de a fi stapanul lumii. Nirati simte ca fratele sau Jorim este grav ranit si are nevoie de ajutor dar se loveste de nepasarea bunicului sau Qiro. De altfel acesta isi arata pe fata ura si dispretul fata de cei doi frati ai ei si fata de insasi ea, care nu e decat o sclava jucarie pentru el. Toate frustrarile se adunasera in nebunia lui Qiro Anturasi : faptul ca era inchis ca un sclav in Moriande de catre Printul Cyron, faptul ca era vazut de toata lumea ca un cartograf in loc sa fie tratat ca un rege si cel mai important, nebunia lui a stapani toata lumea. Se crede cel mai destept om din lume, considerandu-i chiar si pe cei doi nepoti ai sai incapabili sa inteleaga maretia lui. Si cum pierderea umanitatii duce la dezvoltarea unei cruzimi extreme Qiro Anturasi devine practic o masina de ucis aliata cu Printul Nelesquin, dar ambii in nebunia lor ambii se gandesc cum sa se omoare dupa ce nu mai au nevoie unul de altul.
Qiro Anturasi ii cere lui Nirati sa nu intervina in nici un fel si sa stea linistita pana la sfarsitul razboiului apoi pleca spre Kelewan, unde ajunse dupa sisirea vannyeshilor, facandu-i o mare surpriza Printului Nelesquin. Inca de cum ajunge ii arata Printului Nelesquin ostentativ ce puteri are, modificand albia Raului Verde, spunandu-i acestuia sa nu uite ca Imperiul este al sau dar lumea este a lui. Printul Nelesquin se abtine deoarece stie ca are nevoie de el in razboiul de cucerire a capitalei imperiale.
In plus de asta Printul Nelesquin dupa ce parasise Anturasixan-ul resimte o slabiciune puternica pe care vannyeshul Kaerinus i-o explica ca fiind nevoia sa de a fi reunit cu trupul sau care fusese dus in capitala imperiala Moriande dupa moartea sa. De abia apoi putea sa isi recapete toate puterile pe carele avusese odinioara.
La fel si fortele lui Qiro Anturasi scazusera departe de Anturasixan, nemaiputand sa creeze decatcu mare greutate razboinici si monstri pentru armata Printului Nelesquin. In plus cu Keles fiind in stapanirea hartii desenate pe peretele din turnul sau locuinta din Moriande puterile sale erau limitatate foarte mult.
Intre timp Virisken Soshir se apropie cu mica sa armata de capitala Moriande si merge sa o intalneasca pe Imparateasa Cyrsa lasand armata in grija comandantilor sai : Ranai Ameryne, Deshiel Tolo, Pasuram Derael si Capitanul Lumel . Virisken Soshir stie ca in primul rand trebuie sa refaca cat de cat moralul trupelor sale cat si a celor din orasul imperial, altfel nu vor avea nici o sansa in fata atacatorilor.
Cand se intalneste cu imparateasa aceasta il intreaba daca o mai poate iubi inca o data, ea nestiind ca el nu isi aduce aminte tradarea ei care dusese la moartea lui. De aceea raspunsul lui este inocent in sensul ca nu ar putea sa faca aceasta deoarece nu s-a stins nici macar iubirea initiala.
Tocmai cand vorbeau in gradina palatului imperial vannyeshul Pravak Helos veni calare pe un dragon zburator creat de Qiro Anturasi pentru armata printului Nelesquin si le arunca un sac cu trupul Printului Pyrust. Scopul era de a-i inspaimanta si de a le arata ca vannyeshii au venit in ajutorul Printului Nelesquin.
Printul Cyron ordona sa i sefaca funeralii princiare lui Pyrust care desi fusese dusmanul Nalenyrului murise ca sa il apere ca o ironie a sortii.
In felul acesta printesa Jasai devenea libera pentru a avea o relatie cu Keles Anturasi asa cum isi dorea Tyressa pentru amandoi.
Anul acesta avea sa fie primul an dupa multi in care nu va fi un Festival al Dinastiei si al Recoltei, dar in pofida acestui lucru recolta fu bogata si recoltata inainte de termen fara probleme, de teama invaziei. Insa invadatorii nu se grabeau ca si cum si-ar fi calculat cu grija pasii desi daca ar fi atacat inaintea de stanrgerea recoltelor ar fi fost o lovitura grea pentru nalenieni. Insa de lucrul acesta nu se temeau acum.
Peste tot aveau loc pregatiri pentru asediu, chiar si marginile raului fusesera fortificate precum si casele. La ideea contelui Derael toti oamenii primira ceva de facut fiidnca activitatea era ceea ce combatea cel mai bine frica. A sta si a nu face nimic baga cea mai mare frica in oase si in suflete. Pana si copiii incepura sa fie antrenati si spre lauda lor luau totul mult mai in serios decat parintii lor.
Revenind la Jorim prins in al 9 lea iad acesta dupa mai multe zile de tortura crunta reuseste sa se elibereze cu puterea magiei salesi il regaseste aici pe Talrisaal, virukul fidel zeului Wentoki, caruia ii dezvaluise planurile criminale ale lui Neesagafel. Drept pedeapsa Neesagefel il inchisese de foarte multi ani in al 9 lea iad unde era permanent haituit de fantome de fenni. Vazandu-l pe Jorim crede caeste Wentoki dar acesta ii spune ca a fost zeu dar ca acum este o fiinta muritoare ca si el prinsa in al 9 lea iad. Impreuna isi dau seama ca nu pot evada decat trecand prin incercarile din cele 9 iaduri consecutiv. Dar acum macar erau o echipa si puteau infrunta mai usor pericolele.Cat despre fenni Jorim ii spune ca nu sunt reali fenni ci doar demoni deoarece Neesagafel nu ii crease el si nu stia adevarata lor menire.
Incepura sa se gandeasca care era testul care trebuia trecut in acest al 9 lea iad pentru a cobori in al 8 lea. Talrisaal ii spuse ca in acest iad este pedepsit egoul, centrarea exclusiva pe sine. Lupta din al 9 lea iad era o lupta cu tine insuti, cu partea egoista din tine, de aceea cei pedepsiti aici erau cei care se credeau zei.
Constientizand aceste aspecte si cum Jorim se sacrificase pentru oameni si Talrisaal se sacrificase pentru binele luiWentoki, reusira sa coboare in al 8 lea iad, Mungdok, unde se aflau criminalii, politicienii si negustorii necinstiti, cei care abuzau practic de increderea celorlalti.
Dupa ce il salveaza si il aduce pe Keles in Moriande Ciras Dejote merge sa se intalneasca cu maestrul sau Moraven Tolo care ii spune ca ucenicia sa s-a terminat si ca de acum este independent. De abia acum vazandu-l cu noua sabie Virisken Soshir are o viziune in care isi aminteste cum fusese lovit cu acea sabie si despicat pe la spate imediat dupa ce il taiase capul printului Nelesquin. Virisken Soshir ii spune ca el si Jogot Yirxan erau precum fratii , o legatura mult mai stransa decat cea cu fratele lui adevarat, Printul Nelesquin, sau cel putin asa crezuse el. In momentul in care Jogot se alaturase vannyeshilor traise o mare dezamagire nebanuind ca Jogot era de fapt spionul imparatesei in tabara acestora.
Nu simte manie fata de Ciras si ii spune aceasta desi nu intelege motivele care il facusera pe Jogot asa ceva.
II povesteste ca Imparateasa cand l-a revazut a vrut sa vada daca poate sa aiba incredere in el ca si cum ar fi tradat-o in trecut. Si Virisken Soshir recunoaste ca asa s-ar fi intamplat, ca il vazuse pe Printul Nelesquin ca pe un rival al sau la tron si nu ca pe unul al ei, si ca dupe ce ul ucisese pe acesta ca fiind o bariera in drumul sau spre tron, tot asa ar fi ucis-o si pe Imparateasa. Numai ca aceasta banuind a actionat inaintea lui punand sa fie ucis.
Ciras ii raspunde ca aceasta nu scuza lasitatea si lipsa lui de onoare pentru atacul pe la spare dar Virisken ii spune ca primise un ordin si nu era liber sa isi riste viata intr-o lupta dreapta. Executase ordinul in cel mai eficient mod posibil.
Ciras ii spune ca oricum ii e foarte rusine de atacul nedemn si, daca doreste ii sta la dispozitie pentru un duel corect de data aceasta, fata in fata. Sansele erau clar in favoarea maestrului sau dar acesta refuza si ii spune ca spre deosebire de trecut cand intr-adevar ar fi avut clar prima sansa caVirisken Soshir in fata lui Jogot, acum situatia era egala, dupa ce ii fusese maestru si il invatase ce stia. II spune lui Ciras ca acum ii e teama facand astfel si o gluma care il destinde pe acesta. In plus ideea era, ca acum aflati in fata unui razboi similar, invatase ceva din obsesia puterii din trecut sau nu?
Evident Maestrul Moraven Tolo era alt om acum, facnad din Virisken Soshir un cu totul alt om care punea de aceasta data binele Imperiului si iubirea mai presus de ambitiile personale. Astfel ca un duel nu avea nici un sens deoarece el tinea la Ciras sigur mai mult decat tinuse Virisken Soshir la prietenul lui Jogot Yirxan.
Gandindu-se cum sa castige razboiul Ciras il intreaba de ce nu il provoaca pe Printul Nelesquin la un duel si astfel invingandu-l sa castige razboiul ca si in vechime. Virisken Soshir ii raspunse ca printul Nelesquin nu vaaccepta din doua motive, primul pentru ca ii e frica si adoilea fiindca lupta sa principala este cu Imparateasa pe care vrea sa o detroneze urmand ulterior sa se ocupe si de el.
Intr-un tarziu, dupa lungi pregatiri, armata Printului Nelesquin lanseaza primul atac compus din monstrii imensi Xonarchii, careputeau arunca pietre imense peste zidurile de aparare ale orasului si danborii, sobolani imensi. Insa arcasii experimentati ai fortaretei Derael, atatia cati mai ramasesera, reusesc sa tinteascain ochii animalelor orbindu-le si astfel primul atac este respins.
Urmatorul punct atacat fu Poarta de Sud a orasului, cel mai slab punct de aparare. Primul rand de oameni fu spulberat de kwajini insa apoi se aruncara in lupta voraxanii, eroii imparatesei condusi de Vlay Laedhze, carora li se alatura si Ciras Dejote, respingand si acest al doilea atac. In aceasta lupta Ciras este catpe ce sa fie urmarit dar isi invoca forta magica, jaedun, si scapa, insa reflectiile sale morale il fac sa se intrebe daca magia ii da un avantaj fata de adversari, dincolo de abilitatile sale de spadasin, in ce mod mai era el diferit de o masina de ucis?
Keles dupa ce vazu harta desenata pe perete cu sangele bunicului Sau Qiro intelese ce planuri avea acesta de control asupra lumii. Incercand sa intre in contact telepatic cu acesta esua si simti ca si cum o alta fiinta bloca aceasta comunicare si intui faptul ca Qiro Anturasi era sub influenta ascunsa, oculta a unei alte fiinte, fara ca acesta sa isi dea seama macar.
Fizic Keles isi revenise din ce in ce mai bine si cu ajutorul plantei vindecatoare tzaden. Isi da seama ca are nevoie de toate fortele sale si de toata priceperea sa in arta magiei pe care o descoperise pentru a incerca sa il opreasca pe bunicul sau. Oamenii simpli inca se temeau de el banuind ca este un vannyesh care va trada in favoarea printului Nelesquin, precum o facuse si Kaerinus.
Incercand sa simta daca Jorim mai este in viata simte ca da dar nu isi poate da seama unde este fratele sau.
In relatiile sale cu tinerii cartografi din familia sa, care continuau sa lucreze ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, Keles introduse spiritul blandetii, rabdarea si zambetul. Insa cei mai mari traiau cu aceeasi starede teama indusa de Qiro Anturasi incat pana si un zambet ii speria.
Ciras veni sa il intalneasca pe Keles auzind de puterile sale magice si ii povesteste cum era sa fie taiat in doua dar invocase magia, imaginandu-si ca este un copac in fata toporului, si arma se oprise in el ca intr-un copac, de abia ramanand un semn. Keles ii spuse ca forma lui de stapanire a magiei il poate face sa manifeste calitati ale celor existente in natura.
Printul Nelesquin era furios. Nu se astepta ca zidurile orasului sa cada dupa primele doua atacuri dar nici ca bestiile sale cele mai masive, xoonarchii si danborii, sa fie ucisi cu atata usurinta de aparatorii orasului folosind doar arcurile. De accea ii cere furios cont lui Qiro pentru slabiciunea monstrilor. Qiro impreuna cu Pravak Helos construiisera o fabrica unde produceau armament si monstri. Insa forta creativa a lui Qiro era infinit mai mica aici, departe de Anturasixan si mai ales atata vreme cat harta magica se afla in mainile lui Keles. In plus masinile de lupta foloseau thausmton care odata descarcat de puterile sale magice devenea nefolositor.
Tot durranii erau creatia cea mai buna, deoarece fiind fiinte umane nu depindeau de energii exterioare pentru a lupta. In plus pentru a construi masinarii de lupta era nevoie de fier care nu se gasea in campiile naleniene.
Chiar daca ar fi dorit sa creeze acest fier forta lui Keles care tinea teritoriile in ordinea lor naturala il impiedica. Afland ca este impiedicat de Keles Printul Nelesquin hotaraste sa il trimita pe Pravak Helos pe un dragon sa il omoare pe acesta.
Pana atunci ii porunceste lui Qiro sa creeze monstri din alte metale pe care le gaseste disponibile chiar daca nu sunt asa de rezistente precum fierul. In fata noilor monstri de metal apararea orasului nu mai are asa de mult succes ceea ce il ingrijoreaza pe Ciras Dejote, care vedea cum razboiul se transforma intr-un macel fara respect pentru viata si pentru ideea de luptator priceput in sine. Totul avea sa se reduca la o confruntare intre masini fara constiinta. Nu mai era mult si primele ziduri ale orasului aveau sa cada in atacul monstrilor metalici.
Intre timp Ciras zareste un dragon care zbura indreptandu-se spre turnul familiei Anturasi si intuieste care este un comando trimis sa il omoare pe Keles si luand-o si pe Tyressa se indreapta in mare graba sa il salveze.
Intre timp Jorim impreuna cu Talrisaal ajung in al 7 lea iad, iadul celor ce tradau increderea persoanelor iubite. Aici il intalnesc pe Contele Junel Aerynor si astfel Jorim afla caacesta o ucisese pe sora lui Nirati, profitand de increderea ei in el. Aici erau pedepsiti oamenii care se prefaceau prieteni de incredere pentru a-si duce la indeplinire planurile marsave. Peste tot se servea numai mancare otravita pe care acestia erau obligati sa o consume si mureau in chinuri, pentru a reinvia, iar si iar, si a fi otraviti iar si iar.
In Anturasixan Nirati se gandeste cum sa facasa il ajute pe Jorim care era in pericol si isi da seama ca poate folosi rasele de luptatori inferiori, pe care Nelesquin le distrugea cand realiza o rasa mai buna. In sanctuarul ei avea suficienti luptatori dar nu avea un general care sa ii conduca. Atunci Nirati amintindu-si cum creease bunicul ei pe durrani din lut creeaza si ea un luptator si apoi se gandi ce fata sa ii dea. Tot gandindu-se ce mare general vazuse ea ii vine in minte chipul Printului Pyrust care ii facuse o impresie puternica, si cum acesta era mort reuseste sa il atraga cu forta magiei in lumea Anturasixanului.
Intre timp Borosan Gryst reuseste sa creeze si el niste masini de lupta capabile sa infrunte monstrii metalici ai armatei Printului Nelesquin si astfel lupta se reechilibreaza cat de cat, dar o prima parte a orasului pana la Raul de Aur este pierduta. Reusesc sa stabilizeze frontul pe marginea raului distrugand toate podurile care duceau dincolo. O mare parte din oamenii care nu reusisera sa se refugieze sunt masacrati fara mila sub ochii Printului Cyron care este ingrozit si rusinat ca nu poate face nimic pentru a-i ajuta.
Profitand de toata nebunia din oras dragonul zburator condus de vannyeshul Pravak Helos se apropie de turnul locuit de familia Anturasi. Ciras ajunge o clipa prea tarziu si Pravak Helos face prima victima, Siatsi, mama lui Keles. Vrand sa il atace pe Keles urmatorul Pravak Helos este impiedicat de Tyressa pe care o raneste mortal. In acel moment durerea si furia il coplesesc pe Keles care se gandeste ce safaca pentru a-si salva prietenii. Ciras intervine si el si astfel Tyressa desi ranita grav scapa de lovitura finala. Insa nici Ciras nu se poate opune uriasului Pravak Helos care nu mai are nimic organic in el, fiind doar o constuctie hidoasa de metal. Vannyeshul ii taie mana dreapta lui Ciras si pe cand se pregatea sa ii reteze capul se trezeste imobilizat de plantelele agatatoare de tzaden din gradina familiei Anturasi. Aceasta a fost o alta forma a magiei lui Keles punand plantele sa il dezmembreze pe vannyesh bucatica cu bucatica. Alte plante oprira sangerearea lui Ciras care alttfel ar fi murit din cauza hemoragiei.
Deoarece nu mai erau poduri ca satreacade cealalta parte a raului de aur Keles se folosi de plnate casa faca un pod pe care trecura cu totii in siguranta. Insa starea Tyressei era grava si il ingrijora mult pe Keles. Nu rana era cea mai grava ci faptul ca sabia lui Pravak Helos fusese otravita.
Un moment emotionant este acela in care Keles merge sa o vada ultima data pe Tyressa inainte de moartea acesteia.
"Medicul Geselkir isi puse mana pe umarul lui Keles spunandu-i:
-Am incercat tot ceea ce se putea.
Keles il prinse de mana : -Trebuie sa mai fie o solutie.
Lacrimile ii curgeau pe obraji.
-Ar trebui sa iti iei ramas bun, ii spuse doctorul.
Keles
se inneca si isi cobori capul. Isi sterse lacrimile si apoi intra in
camera intunecata. Tyressa, cu pielea mai palida decat parul ei deschis,
era intinsa pe pat. Singura lumina din camera venea de la o lumanare de
pe masa. Radacinile de xunling statea sentinele agatate pe pereti.
Rekarafi era retras intr-un colt cu fata ascunsa in umbra.
Keles
se apropie in tacere de pat si isi trase un scaun. Tyressa era asa
inocenta, atat de frumoasa. Duse erau durittatea si agresivitatea care
fusesera permanent o parte din ea.
Era
imbracat cu o rochie de matase neagra cu simbolurile aurii ale keru. Un
cearsaf alb o acoperea pana la piept. Respiratia ii era regulata dar
slaba si ingreunata.
Ii
lua o mana in mainile sale. Pielea ii era asa rece. Se uita la mainile
sale, acum aproape vindecate de ingrijirile ei, si ii stranse mana mai
puternic. Inchise ochii, cautand o cale de a gasi forte magice pentru a o
intregi.
Mana ei se odihni in ale sale. O privi. Ochii ei albastri se deschisesera dar doar pe jumatate.
-Nu,
Keles, magia ta nu o sa mearga. Tu faci lucrurile intregi. Iar sunt
deja intreaga. I-am supravietuit Printului Pyrust, mi-am indeplinit
misiunea de a te proteja.
Keles se crispa incercand sa nu planga.
-Si am fost si iubita.
Lacrimile lui Keles cazura pe mainile lor unite.
-Nu plange Keles.
Inca o data el ii stranse usor mana.
-Am
ales sa devin o keru pentru ca ura mi-a umplut inima. Nu mai era loc
pentru iubire. Dar tu m-ai reintregit, m-ai facut iar intreaga.
-Nu se poate sa mori.
-Trebuie. Kianmang ma asteapta.
Tyressa
se lupta sa respire: Sunt doar iaduri pentru razboinicii care stiu doar
sa urasca. Dar eu voi cunoaste paradisul datorita tie.
-Tyressa, te iubesc.
O stranse iar de mana.
-Nu ma parasi.
-Va avea cine sa aiba grija de tine Keles. Chiar mai bine decat m-as fi priceput eu.
Respiratia
ii era din ce in ce mai rara, in timp ce mainile virukului apasara
umerii lui Keles si ii facu semn sa mearga afara deoarece venise nepoata
ei.
Keles isi sterse lacrimile, se apleca peste pat si o saruta usor pe buze:
-Adio, Tyressa. Drum usor spre Kianmang. "
Intre timp Qiro Anturasi isi recapa turnul aflat in partea cucerita a orasului si are o noua disputa verbala extrem de agresiva cu Printul Nelesquin. Cei doi aliati se vad nu ca niste aliati ci ca dusmani, fiecare planuind eliminarea celuilalt dupa terminarea razboiului, orbiti fiind de dorinta de putere.
Norocul taberei imperiale este dat de faptul ca armata Printului Nelesquin nu are suficiente provizii pentru a rezista unui asediu prelungit. De aceea printul Nelesquin stie ca trebuie sa cucereasca cat mai repde si a doua jumatate a capitalei imperiale.
Printre cei prinsi in jumatatea de oras cucerita se afla si ministrul Pelut Vniel. Printul Nelesquin ii cruta acestuia viata dar ii ceru sa il omoare pr Printul Cyron in schimb.
Jorim ajunge in Wandao, al 6 lea iad. Aici este iadul pentru parintii si cei care abuzeaza de copii, ceea ce este o mare incercare pentru Jorim caci si el suferise abuzurile din partea unchiului lui Qiro Anturasi. Pentru a putea sa treaca Jorim trebuia sa renunte la toate emotiile negative si la toate frustrarile din copilaria sa. Cu ajutorul lui Talrisaal reuseste acest lucru si ajung in al 5 lea iad, Ouaraxan. Acesta era tinutul demonilor si cei doi incepura sa lupte cu acestia. Dar oricati ar fi omorit tot erau mai multi insa trupele trimise de Nirati sub conducerea Printului Pyrust ajunsera la timp si ii salvara din mainile demonilor.
Maestrul Borosan se ofera sa ii creeze o mana artificiala lui Ciras dar acesta refuza violent. Nemaiavand mana dreapta el se considera un infirm dar nu poate accepta ideea sa devina o masinarie precum vannyeshii. Dar pana la urma sortii razboiului care inclinau spre tabara Printului Nelesquin il face sa accepte oferta lui Borosan, deoarece nu era vorba doar de el ci de salvarea vietilor atator oameni si de oprirea lui Nelesquin.
Stiind ca nu mai are provizii pentru un asediu prelungit Printul Nelesquin incearca sa negocieze predarea imperiului de catre Imparateasca Cyrsa in schimbul crutarii vietii ei. Dar aceasta refuza si Keles realizeaza inca o magie puternica prin care reuseste sa distruga multe din masinile de lupta aliniate la marginea fluviului, prin folosirea sangelui sau pentru a face raul sa devina un rau de foc. Din pacate nici aceste pierderi nu i-ar fi intarziat prea mult pe cei din tabara printului Nelesquin dar asa se mai castigau cateva saptamani.
Insa dupa realizarea acestei magii Keles este aproape inconstient. Plantele xunling nu lasa pe nimeni sa se apropie de el, nici macarpe doctorul imperial, Geselkir sau pe Jasai.
Are loc o interesanta simbioza intre Keles si regnul vegetal, ca si cum plantele l-ar fi considerat al lor si avand grija de el si vindecandu-l. Este intr-adevar o forma de magie la care putini ne-am gandi, aceea care creeaza o simbioza, o legatura intre regnuri diferite cum ar fi cea dintre plante si oameni.
In timp ce era bolnav Keles este rapit de tatal sau, Ryn Anturasi, care nu era mort asa cum se credea. Ii povesteste lui Keles cum a fost trimis intr-o expeditie miraculoasa sa gaseasca o masinarie pe care trebuia sa i-o aduca lui Qiro. Dandu-si seama ce importanta trebuie sa fi fie acea masinarie Ryn nu a ascultat ordinele lui Qiro si a folosit el obiectul vazand ca era un dispozitiv cu ajutorul caruia puteai vedea in trecut si in viitor. Asa a putut sa vada toate cele de la inceputul lumii, creearea lumii, a zeilor, a virukilor de catreNeesagafel, zeul viruk al creatiei si apoi crearea oamenilor de catre ceilalti zei. Ii povesteste despre planul teribil al lui Neesagafel de a distruge si recreea lumea fara copiii sai , zeii si cu oamenii doar niste sclavi ai virukilor, asa cum mai fusesera pe vremuri, inainte ca el sa fi fost detronat de copiii sai si intemnitat in al 9 lea iad. Dar, desi intemnintat, Neesagafel, reusise sa isi creezedeja o retea importanta de spioni si slujitori, printre care Printul Nelesquin si bunicul lor Qiro Anturasi, care continuau sa actioneze conform planului care le fusese implementat de zeul creator. Astfel ei erau sub influenta unui impuls distructiv absolut, facand astfel tot ce le statea in puteri pentru a distruge lumea. Urgia si magia dezlantuita ce ii urmase fusese o astfel de incercare care aproape distrusese lumea, iar acum era incercarea a doua, si mai teribila se pare decat prima de a distruge lumea. In fapt puterea lui Qiro de a creea o lume cu puterea mintii era datorita faptului ca Neesagafel reusise sa se elibereze si ii trasmitea din puterea sacreatoare de fapt. Qiro nu era decat o marioneta care nu constientiza ce i se intampla.
Afland astfel ce se intampla Keles intelege si mai clar necesitatea opririi lui Nelesquin si a lui Qiro inainte sa fie prea tarziu. Mecanismul prin carese putea vedea in trecut si viitor era in fapt o masina a timpului pe care Ryn Anturasi o folosise pentru a incercasa contrabalanseze influenta pecareo avea Neesagefel. El il duce pe Keles in trecut pentru a vedea cum fusesera lucrurile inainte de aparitia regatelor umane si a oraselor pentru ca folosind magia sa de a recreea lucrurile cum fusesera sa poata bloca incercarile lui Qiro de a creea noi si noi elemente distructive. Printre altele Keles vede si cum arata imperiul Viruk dinainte, exact asa cum il zugravise Rekarafi, ca un paradis plin de plante si flori.
Vazand ca zilele trec si lupta parea din ce in ce mai in favoarea taberei Printului Nelesquin, Maestrul Moraven Tolo isi aduna prietenii si le aduce la cunostinta planul sau de a intra dincolo de liniile dusmanilor si a incerca sa il omoare pe Printul Nelesquin. Se hotarastesa mearga impreuna cu Ciras Dejote lasandu-i pe ceilalti in urma. Dunos, baiatul infirm de alta data, care intre timp devenise noul discipol al Maestrului Moraven Tolo, nu poate accepta ideea de a fi lasat in urma de catre acesta. Intre timp devenise un luptator de temut desi era doar un copil inca. Estehotaratsa il urmeze pe Maestrul sau si foloseste niste tuneluri ascunse, pe care le descoperise, care treceau pe sub Raul de Aur, in tabara dusmana.
Intre timp calatoria lui Jorim, Talrisaal, Nirati, Printul Pyrust si al armatei aduse din Anturasixan continua in al 4 lea iad, Landao. Aici erau pedepsiti cei lacomi si nepasatori la nevoile celorlalti in lipsa. In permanenta in fata ochilor ei puteau sa vada obiectele dorintelor lor dar oricat se chinuiau sa ajunga la ele acest lucru era imposibil. Era un perpetuu chin al dorintelor neimplinite sub nici o forma. Pentru a putea scapa din acest iad trebuia sa te purifici si sa te detasezi de dorintele tale acceptand posibilitatea neimplinirii lor ba chiar ajutand pe altii chiar daca aceasta insemna sa renunti la implinirea dorintelor tale.
Astfel ajunsera in al 3 lea iad, Sanchu. Aici se afalu cei fanatici religiosi, ereticii distructivi precum si falsii invatatori spirituali care induceau sufletele oamenilor in eroare pentru a se imbogati sau pentru a-si satisface viciile sexuale si dorinta de putere. Ei erau incercati mereu prin tot felul de epidemii si boli ciudate si dureroase, murind iar si iar in chinuri groaznice.
Ajungand in primul iad, Chong-To. Acesta era iadul razboiului dar nu iadul razboinicilor. Era rezervat celor care creeau conditiile pentru izbucnirea si purtarea razboaielor chiar daca nu participau direct la el. Se aflau aici tot felul de functionari si birocrati, negustori, politicieni si membri ai familiilor regale, a caror ferocitate depasea cu mult pe cea a razboinicilor care purtau efectiv lupta. Apare aici clar o trimitere la clasa politica moderna si la interesele oamenilor de afaceri de a creea rezboaie din care doar ei aveau de castigat, indiferent cati oameni mureau. Trebuira sa lupte cu aceste creaturi care i-au atacat cu o ferocitate mai mare decat aceea a demonilor. Chiar cand erau pe punctul de a fi invinsi exact cand ar fi trebuit sa evadeze din cele 9 iaduri aparu armata amentzultla care ii salva. Fennul Shimmik il regaseste pe Jorim caruia ii sare in brate. Apoi Jorim o zareste pe Nauana si se repede sa o imbratiseze cu inima plina de bucurie.
Intrebandu-i cum au ajuns acolo li se raspunse ca patrunsesera prin Muntele de Gheata, gasit in timpul expeditiei, deoarece asa cum spuneau legendele, in adancul Muntelui de Gheata se afla o poarta care ducea spre iad. Si iata-i aici.
Maestrul MoravenTolo si Ciras Dejote reusesc sa treaca raul fara a da de banuit strajerilor dar spre surpriza lor sunt asteptati pe celalalt mal de vannyeshul Kaerinus care isi daduse seama cavor incerca asaceva. Acesta ii conduse in fata Printului Nelesquin. Dar ceea ce nu stiu cei doi maestri ai sabiei este faptul ca printul Nelesquin nefiind incarnat total ca si om, fiind pe jumatate om, pe jumatate fantoma, nu poate fi ucis fizic.
In lupta inceputa Maestrul Virisken Soshir ii aplica o lovitura mortala, ramasa insa fara nici un efect, si ,este ranit foarte grav la randul sau de catre Printul Nelesquin.
Un alt scop urmarit de printul Nelesquin prin cucerirea capitalei Moriande este acela de a gasi trupul sau care este ascuns aici si dupa regasirea trupului prin magia vannyeshilor putea sa se incarneze prin distrugerea acestuia.
In tot acest rastimp curajosul Dunos se furiseaza si el in tabara dusmana prin subteranele jumatatii cucerite a orasului si in drumul sau prin tunele da de corpul printului Nelesquin pe care il distruge si astfel printul isi recapata incarnarea chiar in timpul luptei cu maestrul Moraven Tolo. Cand se pregatea sa ii aplice acestuia lovitura finala are loc procesul de incarnare. Cand il omorase pe Printul Pyrust al Deseirionului Nelesquin luase de pe mana acestuia inelul pe care si-l pusese el pe deget, nestiind ca este un inel otravit. In momentul incarnarii otrava isi face instant efectul si printul Nelesquin moare inainte de a il putea omori pe Maestrul Moraven Tolo.
Dar atacul decisiv asupre celeilalte jumatati de capitala pornise deja si sansele aparatorilor erau mici, chiar daca printul Nelesquin era mort. Nu insa si Qiro care aflat in turnul sau, dirijeaza atacurile desenand pe harta sa poduri peste Raul de Aur in timp ce Keles cu magia sa incerca sa i le distruga. Toate trupele incercau sa blocheze asediul final, keru aparau un pod, in alta parte eroii din Voraxan aparau alt pod. Keles folosi ca ultima solutie recreearea lumii asa cum era inainte de regatele umane si in multe locuri izbucnira padurile si plantele blocand accesul trupelor dusmane.
Incercand sa iasa din nou in lume din maruntaiele pamantului Jorim si aliatii sai se vad in fata lui Neesagafel care ii omorase deja pe ceilalti zei fratii si surorile lui Wentoki, zeul dragon. Fata in fata cei doi trebuie sa dea lupta finala in urma careia nu putea sa raman decat un singur zeu. Neesaafel il ataca pe Jorim si acesta nu are nici o sansa in fata fortei dezlantuite a zeului creator fiind ranit mortal de acesta. Cu ultimele sale forte Jorim ii spune lui Neesagefel ca degeaba l-a omorit ca oricum nu va castiga deoarece va fi invins de arma sa ascunsa, fennul Shimmik. Ii spune ca fennii au fost creati nu doar pentru a a ucide viruki ci ii crease special pentru a-l omori pe el, zeul crator, Acest lucru se si intampla Shimmik sarind in ajutorul lui Jorim si ucigandu-l pe Neesagafel.
Cei aflati acolo tin un sfalt si hotarasc sa preia rolurile zeilor distrusi de Neesagafel. Nirati preia rolul de zeu al mortii in locul lui Grija, deoarece in primul rand trebuia sa existe un zeu al mortii care sa il tina prizonier pe Neesagefel. Cum Nirati era adorata de durrani era cea mai cunoscuta si respectata intre creaturile pamantului.
In continuare Cyron, printul iubitor al pacii, fu numit Zeul Ordinii, printul zeilor, capabil sa restabileasca ordinea si printre ceilalti zei chiar.
La cativa pasi Nauana il tinea in brate pe Jorim, mangaindu-l capul din poala ei si plangand.Langa ea Shimmik plangea si el tinandu-l de mana pe Jorim. Jorim inca respira dar desi sangerarea se oprise privirea ii era tulbure, nemaifiind capabil sa auda si sa inteleaga nimic. Inca o data Zeul Curajului si al Compasiunii, care se sacrificase de atatea ori pentru ceilalti, se afla in pragul mortii. Insa Neesagafel fiind omorit el nu mai avea sa sufere de soarta cruda a fratilor si surorilor lui care disparusera pur si simplu in neant. In lupta sa cu Neesagafel acesta incepuse sa il dezintegreze dar Jorim se luptase cu toate fortele si cedase doar anumite aspecte ale fiintei sale, pastrandu-si esenta. In acel moment el era precum un copil, incapabil sa vorbeasca dar putnad sa reinvetesi sa revina la a fi o fiinta normala. Nauana se bucura mult cand auzi acest lucru si cu permisiunea celorlalti il lua pe Jorim si se indrepta spre capitala amentzultla, Nemeyhan, pentru a avea grija de el si a-l ajuta sa reinvete. Binenteles Shimmik nu se desparti de stapanul sau, Jorim, si asa cum acesta avusese rabdare si il invatase pe fenn cum sa vorbeasca si sa inteleaga lumea era limpede ca si acesta va sta langa Jorim pana acesta va reinvata tot ce uitase.
Dupa plecare lui Jorim si a amentzultlilor Nirati le spuse celorlalti ca trebuie sa ii ajute pe oameni sa castige razboiul contra armatei printului Nelesquin. Privind spre pamant observara minunile facute de Keles care refacuse paradisul stravechi al planetei. Dintre toti cel mai bucuros era virukul Talrisaal care vedea refacut paradisul in care crescuse si copilarise. Si toate acestea fusesera refacute de un om, de accea Nirati ii atrage atentia asupra faptului ca virukii sa nu mai inrobeasca niciodata pe oameni, care iata prin persoana lui Keles le facuse virukilor cel mai frumos cadou, reinapoindu-le lumea lor asa cum fusese ea in trecut. Darcea mai mare bucurie pentru viruki era faptul ca odata recreata lumea veche keles recrease si planta fertilitatii, acea planta pe carevirukii o cosumau pentru a fi fertili, In acest fel populatia lor putea sa renasca si sa isi reia in stapanire lumea distrusa.
Keles se casatori cu Printesa Jasai si unira Helosunde cu Deseirion facand astfel un singur popor incare domnea pacea.
Durranii si celelalte creatii se intoarsera in Anturasixan unde o adaroau pe zeita lor draga, Nirati.
In Nalenyr si celelalte regate se instala conducerea Printesei Cyrsa si a sotului ei, Virisken Soshir. Eroii stravechi isi putura gasi astfel linistea dupa atatea secole iar Ciras Dejote fu numit seful armatei imperiale devenind luptatorul de legenda ce isi dorise atat de mult sa devina. Alaturi de el se aflau Dunos si Ranai Ameryne, Borosan si Anaeda Gryst.
Michael A. Stackpole s-a nascut in 1957, in Wassau, Wisconsin, si este un celebru autor de romane fantasy si science-fiction. In 1979 a obtinut diploma de licenta in istorie la Universitatea din Vermont.
Incepand cu 1977, Michael A. Stackpole
a lucrat ca designer pentru diferite companii producatoare de jocuri pe
calculator, colaborand la multe productii de mare succes.
Michael A. Stackpole a scris primul sau roman fantasy (Talion: Revenant)
in 1986, dar acesta nu a fost publicat decat in 1997, deoarece s-a
considerat ca un volum de 175 000 de cuvinte este prea mare pentru un
autor necunoscut.
Incepand cu 1987 a semnat trilogia Warrior,
care i-a adus consacrarea si a stat la baza unui serial de animatie
televizat. Datorita popularitatii sale a fost selectat sa scrie mai
multe romane in seria SF Star Wars.
Michael A. Stackpole a semnat numeroase volume care au fost apreciate atat de public, cat si de critici. Cunoscute sunt revolutionara serie fantasy Dragon Crown War Cycle sau ultima sa trilogie, Epoca descoperirilor din care Editura Nemira a publicat volumele Atlasul secret si Hartile prevestitoare.
Acestea reprezinta o abordare neconventionala a genului fantasy, creand
un univers al magiei si fantasticului unic in intregul spatiu literar.
Cele 2 carti ale sale aparute la editura Nemira pot fi comandate la
promotie - cate 10 lei fiecare- si va spun ca merita - de aici
http://www.nemira.ro/michael-a-stackpoleAtlasul lumii lui Michael A.Stackpole:
O sa indic doar punctele principale ale hartii la care vom face referiri mai dese si mai importante.
In nord-vest-ul indepartat se afla temutul taram IXYLL, inca dominat de efectele magiei in unele locuri aproape in intregime.Aici este taramul vanyeshilor. Inainte de a intra in IXYLL se afla tinutul DOLOSAN, in care la fel efectele magiei sunt vizibile dar nu la fel de puternice, cu orasul Sylumak.
In centru-nord indepartatse afla pustietatile TURASYND, locuite de hoardele de turasynzi. Inainte de acestea se afla tinutul Solaeth.
In nord-est se afla regatul DESEIRION al printului PYRUST avand capitala la FELARATI.
In sud RAUL NEGRU desparte DESEIRIONUL de regatul HELOSUNDE, avand fosta capitala la MELESWIN, cucerit in acest moment de catre DESEIRION, dar se dau inca lupte intre rebelii helosundieni si trupele printului PYRUST.
RAUL DE AUR separa fostul regat helosundian da regatul NALENYR condus de imparatul CYRON din dinastia KOMYR. Capitala naleniana este maretul oras MORIANDE.
In est se afla MAREA DE LA RASARIT spre care se va indrepta expeditia lui Jorim Anturasi.
In sudul NALENYRULUI se afla regatul ERUMVIRINE avand capitala la KELEWAN. In fapt este un regat vasal celui nalenian.
In vestul NALENYRULUI se afla MAREA INTUNECATA, de partea cealalta a acesteia in vest fiind IRUSVIRUK, taramul fostului IMPERIU VIRUK, avand capitala la VIRUKADEEN, imperiu care, in perioada sa de glorie inrobise oamenii.
In sud se afla celelalte 5 Principate ale fostului imperiu divizate in mai multe tinuturi precum Gloysan, Ceriskorum, Ummummorar, Miromil, Tejanmorek, Hyreoth si Moryth.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu