Un personaj interesant in cadrul celor trei romane ale trilogiei Marilor Descoperiri a autorului Michael A. Stackpole este Ciras Dejote. Este urmarit drumul sau de la statutul de discipol al Maestrului Moraven Tolo pana la statutul de Maestru pe care il va dobandi la randul sau. Este de fapt drumul de la orgoliu, nechibzuinta, lipsa de intelegere, intelepciune, toleranta si acceptare la rabdare, controlul pasiunilor si gandurilor orgolioase, intelepciune, intelegere. Este un adevarat parcurs mistic, o formare interioara care ii va imbunatati de la sine si abilitatile de luptator, ce ne aduce aminte de formarile prin care trebuiau sa treaca aspirantii care doreau sa invete arte martiale in Orient in templele Shaolin sau alaturi de maestri taoisti. Dintr-un tanar orgolios venit la scoala de spadasini a Maestrului Jatan sa provoace se va transfroma intr-un maestru spadasin si in primul rand intr-un camarad si prieten de nadejde.
Dupa ce este invins de unul din nepotii maestrului Phoyn Jatan intr-un mod umilitor Ciras Dejote estedat de maestrul Phoyn in grija discipolului sau Moraven Tolo, care se afla in vizitala maestrul sau, ca discipol. Imediat maestrul Moraven Tolo incepe un proces de educare mai ales a firii discipolului sau prin tot felul de teste prin caresa ii puna la incercarerabdarea, capacitatea de acceptare si de intelegere.
In primul test il pune pe mandrul si moralul Ciras Dejote sa stea de paza in curtea unuia din cele mai celebre bordeluri din imperiu, bordelul La trei Perle, in timp ce Maestrul Moraven Tolo a intrat acolo. Ciras este furios pe Maestrul sau si ii reproseaza cum de a putut sa ii faca asaceva, deoarece acel loc "nu-i nici macar local de distractii,ci, pur si simplu, tractir al curvelor, venite dupa ce-au fost la pescuit pe strazi, gasind barbati si femei cucaractere dubioase, aflati intr-o stare de judecata discutabila, usor de jumulir la punga. M-au vazut acolo, m-au strarnit, m-au atins, mi-au soptit tot felul de sugestii libidinoasesi obscene. Una si-a servit clientul chiar acolo, infata mea, gemand, suspinand si scotand si alte zgomote destul de nepotrivitae pentru gatlej. ". Ciras Dejote, provenind dintr-o familie nobiliara, chiar daca de la marginea Imperiului, din regiunea Tirat, dar foarte bogata in schimb. El considera o rusine sa fie vazut intr-o locatie atat de dubioasa, localul fiind celebru dar nu ca fiind unul rafinat si de lux, ci ca fiind un local de cea mai joasa speta, de aici si rusinea sa de a fi vazut acolo. Apare aici o idee precum cea a castelor indiene, in care erai murdarit iremediabil si aveai karma negativa daca doar te atingea un paria, om fara casta.
Maestrul Moraven Tolo ii raspunde ca stie ca a facut asa deoarece chiar ea a platit-o sa faca asta in fata lui Acest lucru este prea mult pentru Ciras Dejote care isi pierde echilibrul mental, fiind exact ceea ce urmaresc maestrii zen cu discipolii lor, adica sa ii scoata din modul normal de a trai si de le arata ca mai exista si altceva. Ciras incepe sa isi jigneasca Maestrul nedandu-si seama ca totul a fost o lectie de umilinta si de control in conditii extreme, caci cum spune un maestru: CELE SPIRITUALE INVATATE SE TESTEAZA IN VIATA DE ZI CU ZI, IN ORICE CIRCUMSTANTE DAR MAI ALES IN CELE NEOBISNUITE PENTRU FIREA TA.
Pentru a-i da lovitura finala Maestrul Moraven Tolo ii spune lui Ciras ca i-a luat el simbria ce i se cuvenea pentru slujirea lui si ca a cheltuit-o alaturi de curvele localului. Aici Ciras incearca sa ii spuna rational ca daca voia asa ceva, si anume, femei si distractie, ca putea sa il invite la el acasa in Insula Tirat unde ar fi fost tratatcu tot respectul si nu s-ar fi mai atins de toate jegurile umane de aici si i-ar fi fost aduse cele mai vestite curtezane din insula, ba chiar una de pe continent daca ar fi dorit si nu aceste fiinte decazute si degradate de la bordelul Trei Perle. Dar, in loc de asa ceva, a ales sa se comporte precum "un farsor care se impreuneaza cu tarfele cele mai de jos, mancate de boli, platindu-le ca sa ma atate cu trupurile lor mizerabile . Sunteti demn de respect pentru priceperea in arta de a lupta dar nu pot sa nutresc pentru restul decat dispret."
Care ar fi oare diferenta dintre curtezanele de lux si aceste fiinte decazute? Nu sunt oare ele exact acelasi lucru in esenta?
In al doilea test il pune sa stea in marele cimitir al orasului o noapte intreaga si ploioasa, langa un anume mormant in timp ce el merge sa petreaca in oras de Festivalul Recoltei, mergand chiar la unul dintre cele mai de joasa speta bordeluri din cartierele sarace. Cand se intoarce la cimitir ii spune lui Ciras pe unde a fost pentru a il forta pe acesta sa izbucneasca nemultumit de comportamentul sau. Intai il intreaba daca are vreo intrebare si auzind ca nu ii spune DACA NU AI NICI O INTREBARE NU POT SA TE INVAT NIMIC.
Intrebat apoi daca stie de ce i-a fost incredintat lui ca discipol Ciras Dejote raspunde nesigur ca nu stie dar ca e sigur ca Maestrul Tolo stie de ce si ce trebuie sa faca, provocand un alt raspuns paradoxal al maestrului:
NU ESTI SIGUR, DAR ASTA-I BINE. NICI EU NU-S SIGUR, fapt care il zapaceste de tot pe bietul Ciras Dejote.
Aceasta abordare a Maestrului Moraven Tolo aminteste de abordarile maestrilor zen fata de discipolii lor, prin care acestia incearca sa ii scoata pe discipoli din starile mentale obisnuite si sa ii conduca dincolo de limitele acestora, pentru a le arata o viziune mai larga asupra realitatii si a vietii. Maestrii zen sunt acei maestri care folosesc nimicul in procesul de invatare si afirma ca faptul de a nu fi sigur de nimic este singurul lucru sigur de pe lumea aceasta.
Maestrul Tolo l-a lasat pe Ciras Dejote sa observe totul langa un mormant, dar nu un mormant oarecare ci langa mormantul marelui poet si dramaturg Jaor Dirxi. Intrebat ce a observat Ciras spune ca a fost vigilent si nu s-a miscat un pas si ca pandit fantome si hoti, pe cei care fura relicve si nu a vazut nimic. Ce a vazut au fost doar rude ale celor morti aducand ofrande, unii fiind tacuti, iar altii razand, mai ales la mormantul poetului care scrisese multa satira, fiind un maestru al acestui gen. Dar mormantul nu a fost ales intamplator deoarece respectivul poet si dramaturg fusese cel mai acid si aprigcritic al castei razboinicilor, pe care o considera una din cele mai rele pentru societate producand multi fanfaroni violenti si ucigasi, fara intelepciune, gata sa omoare in dreapta si in stanga pentru a-si inalta egourile daca simteau ca le-ar fi fost lezate cat de cat. Ciras nu are decat dispret pentru acest om care din punctul lui de vedere nu a inteles nimic din ce inseamna a fi luptator, dar Maestrul Moraven Tolo a dorit sa ii arate tocmai punctele slabe, criticabile, care trebuie sa fie corectate si imbunatatite din perspectiva unui luptator superior si nu din aceea a unui luptator dominat de dorinta de sange si de impulsurile egoului sau dincolo de care este incapabil sa vada realitatea si lumea asa cum este ea cu adevarat. Apare un alt principiu zen acela al VEDERII REALITATII ASA CUM ESTE EA SI NU DOAR PRIN PRISMA EGOULUI TAU LIMITAT SI A EXPERIENTEI TALE LIMITATE IN SPATIU SI TIMP.
Intrebat ce stie despre poeziile si piesele de teatru ale lui Jaor Dirxi, Cyras spune ca "este faimos pentru satirela sale despre razboinici. Poeziile sale ridiculizeaza ceea ce suntem si ceea ce facem.Piesele sale de teatru ne transforma pe toti in bufoni. Unii cred ca sunt distractive dar ele rastoarna ordinea naturala. Ii slavesc pe tarani, inaintea spadasinilor, pun pe acelasi plan combatarea lacustelor cu apararea Imperiului de hoardele barbare. Iar daca o printesa nalenyana nu i-ar fi fost iubita nici nu ar fi fost inmormantat aici si scierile sale ar fi fost uitate"
Acest aspect imi aminteste despre faptul ca scoala de zen cea ma numeroasa si puternica in acest moment a fost numita de curtea imperiala, nobili si razboinici scoala taranilor. In timp aceasta scoala a devenit cea mai puternica insa deoarece imparatii, nobilii si samuraii au inceput sa fie din ce in ce mai putin, mai degraba niste relicve istorice.
Si da taranii sunt la fel de importanti precum razboinicii deoarece prin munca lor este produsa mancarea pentru toata lumea, din care multi nobili nu si-o merita pentru ca nici macar nu lupta impotriva hoardelor barbare precum razboinicii. Si problema combaterii lacustelor este la fel de importanta ca si activitatea razboinicilor deoarece este un fapt de viata si de moarte ca recoltele sa fie bogate pentru a sustine puterea si echilibrul intregii societati.
Maestrul Moraven Tolo pune capat izbucnirii de manie a lui Ciras Dejote facand apel la autoritatea sa si ii spune: "Folosul aceea ce ti-am cerut sa faci si ceea ce iti voi cere sa faci este ca toate aceste lucruri imi permit sa te cunosc. Cu cat aflu mai multe lucruri despre tine, cu atat mai bine voi putea sa iti corectez greselile si sa te transform in serrdinul care poti fi.
Da-mi voie sa iti spun ce am afalt pana acum, Ciras!
Ai o viziune romantica despre cear trebui sa fie un spadasin. N-am aproape nici o indoiala ca ai si ucis deja, probabil talhari si hoti care pandeau oamenii detreaba. Probabil, chiar meritau sa moara. Te vezi facand parte din marea traditie eroica, de genul celei preamarite in balade, poezii si povesti, ilustrata prin statui si tablouri.
Cunosti lucrarile autorilor imperiali clasici, precum Jontze si Viron Dunnol, mai degraba ale ultimului, din moment ce a fost si el tot un serrcai. Tii la cele 9 virtuti, respingi cele 9 vicii si intentionezi satreci cele 81 de teste pentru a fi un serrcai imperial. Cate ai facut pana acum?
Ciras de abia daca privi in sus, insa in vorbele sale se strecura o unda de mandrie: -31, Maestre.
-Mai mult decat 1 pe an, zambi Moraven Tolo. Si mai multe decatam trecut eu.
-Poftim?
Ciras aproape scapa ulciorul cu supa.
Ochii lui Moraven Tolo se ingustara:
-Astampara-ti limba, pentru ca atunci cand vorbeste, urechile nu aud nimic.
Astepta pana cand tanarul se linisti din nou, apoi continua:
- Te intrebi despre sarcinile pe careti le-am dat. Au fost exercitii intru devenirea ta caspadasin. Ele cuprind anumite reguli, cele pe care le-ai presupus si altele careexista dincolo de intelegerea ta. Au, toate lectii in spatele lor. Ai refuzat lectiile si ai urmat reguli numai regulile stiute de tine. Sa-ti explic. Regulile stiutede tine sunt regulile acceptate in urma lecturilor si antrenamentelor de dinainte. Accepti ca, fiind Maestru al tau, pot sa iti dau un ordin., iar tu te simti imboldit de onoare sa-l executi fara cracnire. Ti-am spus, noaptea trecuta, ca doresc sa stai de straja aici. Tu ai inteles din asta sa ramai lipit de acest lo, unul friguros, care teexpunea ridicolului si pe deasupra ai si flamanzit.
Foarte bine. Erai flamand, si totusi ai ramas aici, intr-un loc unde oamenii aduc mancare, pomana pentru morti. Te aflai intr-un loc al belsugului, si, cu toate astea ai flamanzit, desi jinduiai.
- Da, maestre, aceasta este o mancare pentru morti si pentru zei. Sa ti-o insusesti ar fi....
- Ar fi ce? N-ai vazut niciodata viermii iesind si infruptandu-se din prajituri si fructe?
- Da, bienenteles.
- I-au trasnit cumva zeii ? S-au ridicat spiritele mortilor sa le protejeze ?
Preotii Zeului Mortii, Grija, sunt arareori slabanogi desi il venereaza pe Zeul Mortii. Tu crezi ca toata mancarea asta este arsa pentru sacrificii ?
- Nu, insa nu-i bine...
- Foarte bine, Ciras. asta spune multe despre caracterul tau, caesti dispus sa induri disconfortul cand cevase impotriveste codului tau moral. Insa trebuie sa iti amintesti ca sunt momente cand circumstantele te obliga sa tratezi lucrurile in maniere diferite de cele dorite de tine. Rara este fapta rea care nu poate fi reparata mai tarziu. De fapt, toate se pot repara, in afara de una.
De ce crezi ca te-am pus aici, noaptea trecuta, cand nu puteai decat sa auzi zarva Festivalului si sa vezi luminile lui, fara sa poti participa la el.? Pentru ca toti cei care se afla aici s-au bucurat, candva, de Festival. Ceea ce tu sau eu nu le vom putea lua vreodata.
- Ma iertati Maestre, dar, testul acesta din cimitir are inteles. Dar de ce tocmai la bordelul acela ?
- Sperasem ca si asta sa-ti fie ceva evident, ofta Moraven. Acolo ai putut vedea pasiunile care ard in inima tuturor oamenilor. Fiecare dintre cele 9 virtuti respinge o pornire aclamata de cele ( vicii. Desfranarea este una, iar ea este numita dorinta intr-o casa de moravuri usoare, si , astfel, devine acceptabila. Problema este ca oamenii au tot felul de porniri, simtiri pe care nu sunt capabili sa le controleze. Daca le pot controla, asta se intampla numai pentru putin timp. Tu ti le-ai infranat pe ale tale noaptea trecuta fara sa ti se ceara. Ti-am spus doar stai aici, nimic mai mult. Daca ai fi cerut un pat, ti l-as fi asezat in aceeasi incapere mica in care am dormit si eu.
La bordelul Trei Perle ai putut vedea puterea desfranarii. Aici, insa, am sperat ca vei reflecta adanc la adevarurile poeziei lui Jaor Dirxi. A ridiculizat razboinicii, dar a facut asta din cauza spaimei fata de ei. El si multi altii au fost inspaimantati la acea vreme carazboinicii vor domina lumea si ca se va declansa Urgie dupa Urgie. Multi dintre despotii razboinici si printii talhari s-au gandit de doua ori inainte de a savarsi ceva, astade teama ca spiritul ascutit al lui Jaor Dirxi ii va expune oprobiului public.
Asa ca aceste doua nopti au fost chibzuite ca tu sa poti afla ca oamenii ar face multe sa apere sau sa ajunga la obiectele dorintelor lor, inclusiv acte de mare bravura. Toate acestea pentru evitarea mortii. daca nu intelegi aceste lectii nu vei intelege oamenii. Daca nu intelegi oamenii, nu vei putea niciodata sa faci diferenta intrecei pe care vei fi nevoit sa ii ucizi si cei pe care nu vei fi nevoit.
Si inca o chestie: Ai tai sunt aici?
-Nu Maestre, nici nu stiu ca sunt aici.
Moraven ajunse in picioare cu o miscaremladioasa, isi trase sabia si aseza lama tremuranda sub barbia lui Ciras.
-M-ar putea ei impiedica sa te ucid in aceasta clipa?
Tanarul inghiti in sec.
-Nu, Maestre.
- Foarte bine.
Moraven isi baga sabia in teaca.
- Ciras, TOT CE INSEMNI TU STA IN CE ESTI, IN CE POTI FACE CA LUMEA SA FIE MAI BUNA. BANII, RANGURILE, FAMILIA - CHIAR SI TRECUTUL TAU - SUNT INSIGNIFIANTE.
FIECARE DINTRE NOI ESTE CUMPLIT DE SINGUR PE LUMEA ACEASTA.
DACA NU PUTEM GASI IN NOI INSINE PUTEREA DE A NE CONFRUNTA CU PROVOCARILE PE CARENI LE ARUNCA LUMEA, NICI TOATA FORTA DIN AFARA NU NE VA PUTEA SALVA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu